Fostul președinte Traian Băsescu a stârnit un nou val de reacții după ce le-a transmis angajaților din sistemul bugetar, care protestează în stradă cerând un nou proiect pentru legea salarizării, că orice majorare salarială ar însemna de fapt bani luați cu împrumut.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu. FOTO: Inquam
Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării, într-o intervenție la TVR Info, sustenabilitatea financiară a cererilor sindicale, afirmând că România nu își permite să crească salariile din venituri proprii: „Văd că oamenii de la sindicate sunt în stradă. (…) Dar trebuie să le spun şi ei trebuie să fie conştienţi că orice leu pe care îl cer va fi un leu împrumutat, pentru că România nu produce nici banii cu care le plăteşte acum salariile. Deci orice leu pe care domnii de la sindicate îl cer şi bat din picior să li se dea acum, orice leu este împrumutat”.
De asemenea, fostul președinte i-a acuzat pe sindicaliști că nu sunt „cinstiţi şi corecţi” când se raportează la tăierea sporurilor.
Reacția liderilor sindicali nu a întârziat să apară. Răzvan Gae, vicepreședinte al federației sindicale Sanitas, susține că problema reală nu este lipsa banilor, ci modul defectuos în care statul își colectează veniturile.
„Am observat recent declarația fostului președinte Traian Băsescu, care avertiza sindicatele că orice creștere salarială pe care o cer va trebui finanțată din împrumuturi, încercând astfel să creeze o imagine negativă a sindicaliștilor nemulțumiți de legea salarizării. Reacția mea este că, din păcate, nici domnul Băsescu, dar nici de la el încoace, niciun partid, niciun președinte și nicio guvernare nu au reușit să schimbe o practică veche care duce la o colectare deficitară a fondurilor la bugetul statului”, a declarat Răzvan Gae, pentru Adevărul.
Liderul sindical a punctat în special problema colectării TVA-ului, unde România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană. El a explicat mecanismul prin care statul pierde anual sume uriașe, din cauza unui sistem care permite firmelor să rețină TVA-ul până la sfârșitul anului, multe dintre acestea declarându-și ulterior falimentul și lăsând statul în pierdere.
„Mă refer, în special, la colectarea TVA-ului, unde România este pe ultimul loc în Europa. Niciun politician, indiferent de culoarea sa politică, nu a abordat această problemă. În loc ca TVA-ul să fie virat direct la stat în momentul oricărei achiziții, firmele îl rețin până la sfârșitul anului, iar apoi multe dintre acestea își declară falimentul, lăsând statul în pierdere. În majoritatea cazurilor, aceste firme sunt clientela politică, indiferent de orientarea politică, de la stânga până la dreapta. Dacă am colecta cum trebuie, am avea suficienți bani, dar se pare că nu există voință politică pentru asta”, a declarat Răzvan Gae.
Studu: România ar putea avea cu 6,9 miliarde de euro în plus dacă ar colecta TVA ca Ungaria
Argumentele sindicalistului sunt susținute de un studiu academic recent, publicat de Fundația Friedrich Ebert și semnat de profesorul de economie Cornel Ban și sociologul și cercetătorul Cristian Pop.
Cercetarea, intitulată „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, arată că România pierde anual aproximativ 30% din veniturile publice potențiale din cauza necolectării TVA-ului, a evaziunii și a neconformării fiscale.
„Datele ne arată că România pierde aproximativ 30% din veniturile publice potențiale din cauza necolectării TVA-ului, a evaziunii și a neconformării fiscale. România a încasat cam 21,4 miliarde de euro din TVA în 2023, care reprezintă însă doar aproximativ 70% din cât ar fi trebuit să încaseze statul, de unde decalajul de TVA (VAT gap) de 30%. Dacă împărțim la 0,7, rezultă că suma totală pe care ar putea-o încasa este de aproape 30,5 miliarde de euro. Dacă am avea un nivel de colectare ca în Ungaria, unde decalajul este de doar 7,4%, am aduna la buget cam 92,6% din acest total, adică în jur de 28,3 miliarde de euro. Diferența față de cât colectăm acum ar fi de aproximativ 6,9 miliarde de euro pe an”, se arată în studiu.
Autorii cercetării subliniază că această sumă suplimentară ar fi suficientă pentru a rezolva multe dintre problemele bugetare fără a recurge la măsuri de austeritate.
„Dacă România ar reduce decalajul de TVA ajungând la nivelul Ungariei, veniturile suplimentare, de aproximativ 6,9 miliarde de euro anual, ar echivala cu aproape 60% din întregul buget al educației, calculat la 3,3% din PIB. Bugetul cercetării publice ar putea fi mărit de peste 10 ori. Aceeași situație apare și în cazul impozitului pe profit, România colectând aproximativ 7 miliarde de euro anual, deși baza fiscală sugerează un potențial de a încasa peste 11 miliarde dacă am avea un ANAF nu vest-european, ci măcar central-european. Cu un asemenea nivel al colectării, am putea mări cu o treime bugetul educației. Cu alte cuvinte, dacă România ar colecta TVA-ul și impozitul pe profit la standardele statelor vecine din Europa Centrală, nu ar mai fi nevoie de austeritate”, mai precizează studiul.
Val de greve și activitate blocată în instanțe și parchete din cauza noii Legi a salarizării unitare
Cercetarea prezintă trei scenarii posibile pentru reducerea deficitului bugetar, fiecare reflectând o filozofie fiscală diferită. Scenariul A este cel adoptat de Guvernul Bolojan prin pachetele de măsuri din 2025 și 2026, care se concentrează pe creșterea taxelor indirecte și înghețarea cheltuielilor, în detrimentul reformelor structurale. Aceste soluții au adus o stabilizare pe termen scurt, dar au avut efecte sociale și economice negative, precum inflația și creșterea anemică. Scenariul B, de tip moderat-progresiv, inspirat de modelele fiscale din țările grupului Vișegrad, presupune introducerea unui impozit progresiv pe venit în trei trepte, lărgirea bazei de impozitare a capitalului și reforma ANAF, putând reduce deficitul la aproximativ 6% din PIB. Scenariul C, inspirat de modelele social-democrate nordice și al Sloveniei, propune o progresivitate mai mare a impozitării, vizând capitalul și veniturile financiare mari, inclusiv marile averi, și ar putea duce deficitul la aproximativ 5% din PIB, fără a recurge la măsuri de austeritate, prin redistribuirea mai echitabilă a sarcinii fiscale.
Care sunt revendicările medicilor
Sindicatele din Sănătate au respins în totalitate proiectul noii legi a salarizării, lansat în dezbatere publică în mai 2026 de ministrul Dragoș Pîslaru. Nemulțumirile lor se concentrează pe mai multe revendicări esențiale, care vizează atât formula de calcul, cât și structura generală a viitoarei legi. Peste 60% dintre angajații din Sănătate iau in calcul plecarea din sistem daca legea salarizării nu este corectată, potrivit unui sondaj realizat de Federația „Solidaritatea Sanitară”.
De asemenea, peste zece mii de angajați din Sănătate au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea, iar Federația SANITAS a amenințat că va declanșa o grevă generală după data de 21 iunie 2026, dacă revendicările nu sunt luate în considerare, fiind anunțată chiar și o grevă japoneză în spitale.
Ca urmare a acestei presiuni, ministrul Dragoș Pîslaru a recunoscut public existența unor lacune și grile incorecte în proiect și a anunțat că legea va fi modificată, fără să cheme până acum sindicatele la negocieri.
În primul rând, sindicaliștii contestă valoarea de referință propusă de minister, de 4.100 de lei, și cer ca aceasta să fie stabilită la 4.325 de lei, deoarece consideră că doar acest nivel poate asigura o creștere salarială reală. Ei solicită, de asemenea, coeficienți salariali corecți și echitabili, care să reflecte ierarhiile și responsabilitățile din sistemul public, acuzând că grilele de salarizare din proiect sunt prost structurate și creează dezechilibre majore, favorizând în mod injust funcțiile de conducere în detrimentul personalului medical propriu-zis.
Principala bătălie se poartă în jurul sporurilor și al veniturilor totale. Sindicatele cer ferm menținerea sporului de tură la 15% și a sporului pentru munca în weekend la 100%, deoarece varianta inițială a legii prevedea plafonarea generală a tuturor sporurilor la 20% din fondul de salarii, ceea ce ar fi afectat drastic aceste compensații. Peste 60% dintre angajații din Sănătate ar fi avut venituri mai mici în forma propusă, iar sindicatele subliniază că, deși oficialii promit că nimeni nu va pierde, eliminarea sau plafonarea sporurilor va duce inevitabil la scăderi salariale reale.
O altă revendicare structurală vizează echitatea între categorii de personal. Sindicaliștii cer ca personalul TESA (tehnic, economic, social și administrativ) să fie inclus în aceeași anexă cu personalul medical, pentru a elimina discriminările salariale care apar atunci când sunt tratate separat. De asemenea, Sindicatul Național Forța Legii a cerut eliminarea diferențelor nejustificate de salarizare între profesii cu pregătire similară, precum biologi, chimiști și alte categorii din sistemul sanitar, care beneficiau de tratamente inegale în proiectul actual.
