Specialiștii în fiscalitate și drept consultați de „Adevărul” spun că exceptarea anumitor persoane fizice de la obligativitatea emiterii e-factura de la 1 iunie corectează o eroare legislativă care ar fi creat costuri administrative inutile pentru persoane fără activitate comercială propriu-zisă.
e-Factura devine opțională pentru persoanele fizice. Foto arhivă
„Măsura vine la timp, persoanele fizice care obțin venituri
din activități independente ar fi trebuit să-și angajeze
contabili pentru emiterea e-factura”, a declarat pentru „Adevărul”
expertul contabil Cosmin Dumitrașcu.
Obligații inițiale și riscul de birocrație
suplimentară
Acesta explică faptul că, în forma inițială, persoanele
vizate, inclusiv cele care obțin venituri din drepturi de autor sau
agricultură, ar fi trebuit să se înregistreze până la 1 iunie
2026 în SPV prin depunerea formularului 082 și să transmită
facturile prin sistemul electronic, similar unei firme sau unui PFA.
În opinia sa, această modificare corectează o situație care, deși
necesară în sensul digitalizării, ar fi creat sarcini
administrative excesive.
„Inițial s-a creat confuzie, dar mai ales s-ar fi creat destul
de multe sarcini fiscale dpdv administrativ pentru o categorie de
contribuabili, care în esență nu desfășoară activitate
economică într-un sens comercial”, a precizat Dumitrașcu, fondator ABS Group România.
Direcția de digitalizare rămâne, dar cu
aplicare diferențiată
El subliniază că direcția de digitalizare este corectă, dar
trebuie aplicată diferențiat, astfel încât să sprijine
combaterea evaziunii fiscale fără a împovăra contribuabilii mici
sau ocazionali.
„Trendul trebuie să fie în continuare spre digitalizarea
fiscalității, întrucât România are nevoie de instrumente pentru
combaterea evaziunii fiscale, dar și în ajutorarea mediului de
afaceri prin măsuri care să îl susțină”, a adăugat acesta.
În același timp, el atrage atenția că impunerea obligatorie a
e-Factura pentru persoane fizice identificate prin CNP, în
condițiile utilizării unui sistem conceput pentru operatori
economici, ar fi reprezentat o sarcină disproporționată.
„Totuși o sarcină fiscală obligatorie pentru persoanele
fizice care se identifică cu CNP-ul, în a utiliza un instrument
conceput pentru firme și PFA-uri (adică cei care desfășoară
activitate economică propriu zisă), ar fi fost o încărcare din punct de vedere administrativ nejustificată”, a mai spus consultantul fiscal.
Regimul fiscal rămâne neschimbat pentru
veniturile existente
Acesta precizează că, în continuare, veniturile acestor
persoane vor fi declarate prin Declarația Unică, în cazul celor
fără contracte de muncă cu normă întreagă, sau impozitul va fi
reținut la sursă și virat către ANAF, ca și până acum.
Utilizarea sistemului rămâne opțională, fiind recomandată în
special pentru contribuabilii cu venituri mai mari.
„Opțional sigur că se poate îmbrățișa noua structură
declarativă, ceea ce și recomand mai ales pentru cei cu venituri
mari în ideea de a monitoriza atent să nu se depășească plafonul
de TVA”, a explicat el, adăugând că „este foarte bine că
rămâne opțional, și nu va fi o nouă corvoadă fiscală”.
Avocata Elena Grecu: „O eroare de concepție a
cadrului inițial”
Și avocata Elena Grecu susține că modificarea este una
necesară, întrucât corectează o extindere nejustificată a unui
instrument fiscal conceput inițial pentru relațiile dintre
operatorii economici.
„Amendamentul corectează o eroare de concepție a cadrului
inițial. Obligația de utilizare a sistemului RO e-Factura,
introdusă prin Ordonanța de urgență nr. 120/2021, a fost gândită
ca instrument de control fiscal în relațiile dintre operatorii
economici”, a explicat aceasta.
Un traducător nu desfășoară activitate economică în sens comercial
Ea arată că extinderea sistemului către persoane fizice cu
venituri din drepturi de autor sau agricultură a creat o suprapunere
între regimul comercial al facturării electronice și raporturi de
natură civilă.
De la 1 iunie, persoanele cu venituri din drepturi de autor sunt obligate să emită facturi
„Extinderea ei asupra persoanelor fizice identificate prin cod
numeric personal, inclusiv a celor care obțin venituri ocazionale
din drepturi de autor sau din activități agricole, a generat o
suprapunere artificială între regimul comercial al facturării
electronice și raporturi de natură civilă reglementate distinct –
cum este cazul drepturilor patrimoniale de autor, guvernate de Legea
nr. 8/1996”, a precizat Grecu.
Ea subliniază că aceste categorii nu pot fi tratate ca operatori
economici în sens strict.
„Un autor sau un traducător care încasează remunerații
pentru opera sa nu desfășoară activitate economică în sens
comercial și nu poate fi tratat administrativ identic cu un agent
economic activ”, a adăugat avocata.
UE nu ne-a cerut implementarea e-Factura la persoane fizice
În opinia sa, soluția este în linie cu reglementările
europene, care vizează în principal tranzacțiile dintre operatori
economici și nu persoanele fizice cu venituri ocazionale.
„Oportunitatea modificării este susținută și de logica
europeană. Directiva (UE) 2025/516, parte a pachetului ‘TVA în
era digitală’ (ViDA), adoptată la 11 martie 2025, construiește
facturarea electronică obligatorie în jurul tranzacțiilor B2B și
transfrontaliere între operatori economici – nu în jurul
persoanelor fizice cu venituri civile sau ocazionale”, a explicat
aceasta.
Totodată, ea arată că extinderea obligației nu era impusă de
legislația europeană.
„Extinderea românească asupra persoanelor identificate prin
CNP nu era, așadar, cerută de dreptul Uniunii, ci reprezenta o
sarcină administrativă impusă unilateral”, a precizat Grecu.
Ioana Rus Nastea: Agricultorii folosesc deja carnete de comercializare
La rândul său, Ioana Rus Nastea, fondator Grup Agercont, a explicat pentru „Adevărul” că modificările anunțate de Ministerul Finanțelor aduc o clarificare importantă: sistemul RO e-Factura a fost conceput pentru a combate evaziunea fiscală în mediul de afaceri, nu pentru a impune obligații administrative persoanelor fizice care obțin venituri ocazionale sau activează în regimuri fiscale speciale.
„Exceptarea agricultorilor care utilizează deja carnete de comercializare, a titularilor de drepturi de autor și a institutelor culturale străine fără cod fiscal românesc reprezintă o calibrare corectă a instrumentului. La fel, posibilitatea de radiere din registre elimină o rigiditate nejustificată a sistemului actual.
Noi reguli pentru închirierea locuințelor prin Airbnb și Booking, din 20 mai 2026
Digitalizarea fiscală rămâne un obiectiv legitim. Dar eficiența ei depinde tocmai de aplicarea proporțională — acolo unde riscul fiscal este real și unde infrastructura administrativă permite conformarea efectivă”, a explicat Ioana Rus Nastea.
Excepții și flexibilizarea sistemului e-Factura
Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor sau din activități agricole nu vor mai fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura, după adoptarea unui amendament inițiat de Ministerul Finanțelor. Măsura urmărește simplificarea regulilor de utilizare a sistemului și reducerea birocrației pentru persoanele fizice și anumite categorii de contribuabili, în condițiile în care se consideră că obligațiile inițiale ar fi fost disproporționate față de natura activităților vizate.
Amendamentul introduce și excepții clare: persoanele fizice care
obțin venituri din drepturi de autor, agricultorii persoane fizice
care aplică regimul special, precum și institutele și centrele
culturale străine care funcționează în baza unor acorduri
interguvernamentale sunt exceptate de la obligativitatea utilizării
e-Factura.
De asemenea, eliminarea obligativității pentru persoanele fizice
cu CNP face ca sistemul să devină opțional pentru acestea, iar
agricultorii beneficiază de excepție în contextul existenței
carnetelor de comercializare, în timp ce institutele culturale sunt
exceptate din cauza dificultăților tehnice și a lipsei codurilor
fiscale.
Un alt element important este posibilitatea de radiere din
registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația
sau nu mai doresc utilizarea sistemului, măsură considerată de
specialiști ca fiind una de flexibilizare a sistemului și de
adaptare la realitatea contribuabililor.
