Un hotel de pe litoral a stârnit o dezbatere aprinsă pe Facebook după ce a anunțat că percepe o taxă de 50 de lei pentru prosoapele pătate cu cafea, fond de ten, vopsea de păr sau alte substanțe care nu mai pot fi îndepărtate prin curățare profesională.
Taxa de 50 de lei pentru un prosop pătat Sursă foto: Pixabay
Reprezentanții unității de cazare susțin că măsura se aplică doar în situațiile în care prosoapele sunt deteriorate iremediabil și nu mai pot fi reutilizate.
„Din păcate, la check-out găsim uneori prosoape deteriorate iremediabil din cauza petelor de cafea, fond de ten, vopsea de păr sau alte substanțe care pătează permanent materialul. Am apelat la toate spălătoriile disponibile din oraș și am încercat diverse soluții profesionale de curățare, însă aceste pete nu mai pot fi îndepărtate complet”, au explicat aceștia.
Hotelierii spun că, după introducerea taxei, au primit mai multe recenzii negative și note mici din partea unor clienți, însă consideră că măsura este necesară pentru acoperirea costurilor generate de bunurile care trebuie înlocuite.
„Cine strică trebuie să plătească”
Mulți dintre cei care au comentat în dreptul postării au susținut decizia hotelului și au considerat că persoanele care deteriorează bunurile puse la dispoziție trebuie să suporte costurile.
„Din punctul meu de vedere, nu este vorba despre o penalizare, ci despre recuperarea unei pierderi materiale reale. În majoritatea domeniilor, atunci când un obiect este deteriorat din culpa utilizatorului, costul înlocuirii acestuia este suportat de persoana care a produs prejudiciul. Dar aici mai intervine și educația”, a scris o utilizatoare.
O altă persoană a povestit că, fiind vopsită roșcat, a preferat să evite folosirea prosoapelor hotelului pentru păr, tocmai pentru a nu le păta, concluzionând că „bunul simț lipsește multora”.
Numeroși comentatori au susținut că soluția corectă ar fi perceperea unei garanții la check-in, returnată integral la plecare dacă nu sunt constatate pagube.
„Eu aș mai adăuga că banii pe taxă să fie luați de la începutul cazării, și…în urma verificării și dacă totul este în regulă să fie returnați clientului”, a propus o utilizatoare.
Alții au relatat experiențe similare din străinătate. Un utilizator a povestit că la un hotel din Barcelona a plătit o garanție de 50 de euro, sumă care i-a fost returnată după verificarea camerei, în timp ce alții au menționat practici asemănătoare în Grecia, Canada sau Ungaria.
„Prosoapele sunt consumabile”
De cealaltă parte, există și internauți care au criticat măsura și au susținut că astfel de situații fac parte din costurile normale ale unei afaceri din turism.
„Prosoapele și lenjeria sunt consumabile. Mi se pare absurd ca și proprietar de hotel/pensiune să nu iei în calcul astfel de pierderi”, a comentat o utilizatoare.
Un alt comentator, care a precizat că lucrează de 17 ani în industria ospitalității, a subliniat că petele de fond de ten, machiaj sau cafea fac parte din utilizarea normală a unei camere de hotel și că introducerea unei taxe va genera mai degrabă recenzii negative decât beneficii reale pentru afacere. Acesta a recomandat hotelului să prevină astfel de situații prin oferirea unor prosoape speciale pentru demachiere sau prin informarea discretă a turiștilor cu privire la folosirea acestora.
Tot mai mulți turiști reclamă aceeași metodă de înșelăciune pe Airbnb: „gazdele” cer banii în avans
O altă utilizatoare a ironizat măsura întrebând: „Ce mai urmează? Taxa pe hârtia igienică?”, argumentând că pierderea ocazională a unui prosop ar trebui absorbită din costurile de funcționare ale unității.
Au existat și comentatori care au pus sub semnul întrebării valoarea taxei, susținând că prețul unui prosop utilizat de mai multe ori nu mai poate fi echivalent cu cel al unui produs nou.
Practici diferite de la un hotel la altul
Politicile privind bunurile deteriorate diferă de la o unitate de cazare la alta. Unele hoteluri prevăd în termenii și condițiile de cazare posibilitatea recuperării costurilor atunci când anumite obiecte sunt deteriorate și nu mai pot fi reutilizate, de la prosoape și lenjerii până la obiecte de mobilier sau aparatură.
Potrivit unei analize publicate de site-ul specializat în călătorii UponArriving, majoritatea hotelurilor nu percep taxe pentru petele care pot fi îndepărtate prin procedurile obișnuite de spălare. Situația se schimbă însă atunci când textilele sunt deteriorate într-un mod care le face imposibil de reutilizat sau necesită înlocuirea completă.
Sursa citată arată că multe hoteluri consideră petele minore drept parte a activității obișnuite și le elimină prin procesele normale de curățare. În schimb, petele permanente provocate de vopsea de păr, produse autobronzante, anumite produse cosmetice sau alte substanțe greu de îndepărtat sunt tratate diferit, iar unele unități aleg să solicite despăgubiri clienților.
Autorii analizei subliniază că nu există o regulă general valabilă. În timp ce unele hoteluri facturează separat bunurile deteriorate, altele preferă să suporte aceste costuri. Practicile diferă nu doar de la o țară la alta, ci și între hoteluri din aceeași categorie.
Un caz similar a împărțit internetul și în India
O controversă asemănătoare a avut loc la sfârșitul anului 2024 în India, după ce un client a publicat pe Reddit un videoclip în care susținea că un hotel din Mumbai i-a cerut să achite aproximativ 118 de lei (2.500 de rupii), la care se adăugau taxele, pentru o lenjerie și o pernă pătate cu cafea.
În imagini, clientul și personalul hotelului negociau valoarea prejudiciului. Turistul susținea că este vorba doar despre câteva picături de cafea și propunea ca textilele să fie curățate înainte de a fi considerate deteriorate, în timp ce reprezentanții hotelului afirmau că petele nu mai pot fi îndepărtate.
Cazul a stârnit o dezbatere amplă în mediul online. Unii utilizatori au considerat că este vorba despre o deteriorare a proprietății și că hotelul are dreptul să solicite despăgubiri dacă acest lucru este prevăzut în regulament. Alții au susținut că hotelurile, inclusiv cele de patru și cinci stele, suportă de regulă astfel de costuri fără a le transfera clienților și nu percep taxe suplimentare pentru incidente de acest tip.
Cazul a scos la iveală aceeași dilemă care se regăsește și în dezbaterea din România: unde se află granița dintre folosirea obișnuită a bunurilor puse la dispoziția turiștilor și deteriorarea acestora într-un mod care justifică perceperea unor despăgubiri.
