Prețul motorinei a explodat în România după o întrerupere de doar câteva zile a exporturilor de petrol din Kazahstan, însă revenirea livrărilor nu a adus și ieftinirea așteptată. În timp ce cotația petrolului Brent a revenit rapid după șocul inițial, iar unele state europene au menținut sau chiar au redus prețurile, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului motorinei dintre țările analizate. Analiștii consultați de „Adevărul” vorbesc despre o piață în care scumpirile sunt transferate imediat către consumatori, iar ieftinirile ajung cu întârziere la pompă.
România a ajuns să plătească motorina mai scump decât țări dependente aproape integral de importuri
România
a ajuns într-un scenariu paradoxal pe piața carburanților: deși
are producție internă de țiței, rafinării proprii și o
dependență relativ redusă de importurile directe de motorină,
prețul la pompă a crescut mai rapid decât în multe state europene
care își acoperă aproape integral consumul din import.
Luni, la prânz, prețul motorinei standard în București varia
între 10,57 lei și 10,83 lei pe litru. Cel mai mic preț era afișat
de Petrom și Socar, de 10,57 lei/litru, urmate de Mol, cu 10,62
lei/litru, Rompetrol și OMV, cu 10,63 lei/litru, iar Lukoil, cu
10,83 lei/litru.
Trendul ascendent a continuat și marți, prețurile motorinei standard apropiindu-se alarmant de 11 lei (10,98 lei/litru la Lukoil), în timp ce OMV și Mol afișau un preț de 10,83 lei/litru, iar Petrom 10,77 lei/litru, cel mai mic preț fiind al Socar – 10,57 lei/litru.
Creșterea vine după un episod de volatilitate provocat de
anunțul Kazahstanului din 22 iulie privind oprirea exporturilor de
petrol către România. Livrările au fost reluate după cinci zile,
pe 27 iulie, însă efectul asupra prețurilor de la pompă a rămas.
În această perioadă, argumentul folosit de companii pentru
scumpiri a fost presiunea de pe piața internațională. Datele
privind cotațiile arată însă o evoluție care ridică semne de
întrebare. La 22 iulie, când Kazahstanul a anunțat oprirea
exporturilor, petrolul Brent era cotat la 94,07 dolari pe baril. A
doua zi a urcat la puțin peste 100 de dolari pe baril, însă până
la 28 iulie revenise la aproximativ 84 de dolari. Luni, 3 august,
cotația Brent era de 83,76 dolari pe baril.
Cu alte cuvinte, șocul de piață care a justificat majorările a
fost de scurtă durată, însă prețurile la pompă nu au urmat
aceeași traiectorie.
„Este speculă în toată regula”. Scumpirile
vin rapid, ieftinirile întârzie
Expertul în energie Silviu Gresoi consideră că reacția pieței
românești indică un mecanism dezechilibrat, în care motivele de
scumpire sunt transferate imediat către consumatori, în timp ce
motivele de ieftinire sunt absorbite mult mai lent de distribuitori.
„Invocarea Kazahstanului explică doar parțial situația. În
realitate, piața reacționează mult mai rapid când există motive
de scumpire decât atunci când există motive de ieftinire. Piața
petrolului este globală, iar România își asigură aprovizionarea
din mai multe surse. O întrerupere de câteva zile poate influența
sentimentul din piață, dar nu justifică, de una singură, o
creștere semnificativă a prețurilor la pompă”, a declarat
Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, prețurile trebuie analizate în funcție de
mai mulți factori, precum cotațiile internaționale, stocurile
existente și politicile comerciale ale distribuitorilor.
„Evoluția trebuie analizată în contextul cotațiilor
internaționale, al stocurilor existente și al politicilor
comerciale ale distribuitorilor”, a explicat expertul.
Problema principală, susține acesta, este că piața
funcționează asimetric. Atunci când apare un motiv de scumpire,
acesta este introdus aproape imediat în prețul final. În schimb,
când factorii externi se inversează, consumatorii trebuie să
aștepte.
Această situație este rezumată de specialiști printr-o
observație devenită frecventă în piață: scumpirea circulă cu
viteza internetului, în timp ce ieftinirea vine cu viteza cisternei.
România, campioana europeană la scumpirea
motorinei
Pe de altă parte, expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că
România a avut cea mai mare creștere a prețului mediu al motorinei
dintre statele europene analizate în ultima săptămână.
Potrivit acestuia, prețul
motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5% în șapte zile.
Majorarea este peste cea din Croația, unde creșterea a fost de
7,4%, peste Spania, cu 4,7%, Polonia, cu 3,9%, sau Bulgaria, cu numai
2,3%.
Situația este cu atât mai dificil de explicat cu cât România
nu este printre statele cele mai dependente de importuri.
„România are țiței românesc, rafinării românești și
totuși prețuri ca și cum totul ar veni din import”, susține Chisăliță, precizând că aproximativ 19% din
motorina consumată în România provine din țiței extras intern,
22% din import direct de motorină, iar 59% din motorină produsă
din țiței importat.
Prin comparație, Ungaria, o țară cu o structură de
aprovizionare apropiată, are o pondere de 12% țiței intern, 22%
import direct de motorină și 66% motorină produsă din țiței
importat. Cu toate acestea, prețul motorinei în Ungaria nu a
crescut în perioada analizată.
În Germania, unde dependența externă este mult mai mare,
creșterea a fost de numai 1%. Estonia și Letonia, care importă
aproape integral motorina consumată, au avut majorări de
aproximativ 2,5%, respectiv 2,1%. Irlanda, dependentă în proporție
de aproximativ 91% de importurile directe de motorină, a înregistrat
chiar o scădere de 0,2%.
„Dacă toate statele europene cumpără produse petroliere de pe
aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea
la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte
țări?”, susține expertul, încercând să găsească un răspuns.
Când crește cotația, motorina din
rezervoare devine imediat „motorină scumpă”
Unul dintre argumentele folosite frecvent de companiile petroliere
este că prețul carburanților nu este calculat după costul istoric
al țițeiului cumpărat în trecut, ci după costul de înlocuire al
produsului. Cu alte cuvinte, prețul actual reflectă cât ar costa
astăzi compania să cumpere aceeași cantitate de motorină.
Această regulă poate avea o justificare economică, însă
devine discutabilă atunci când este aplicată doar într-un singur
sens, punctează Chisăliță.
Motorina aflată în acest moment în rafinării, depozite și
stații de alimentare nu a fost produsă exclusiv din țiței
cumpărat la cotațiile actuale. O parte importantă provine din
achiziții făcute cu săptămâni înainte, la alte prețuri.
În momentul în care cotațiile internaționale cresc, această
diferență este transferată rapid în prețul final. Atunci când
cotațiile scad, explicațiile se schimbă: apar stocurile cumpărate
mai scump, întârzierile logistice sau timpul necesar pentru rotația
produselor.
Dumitru Chisăliță susține că această asimetrie este una
dintre problemele pieței românești.
Creșterea cu 11,86% a cotației motorinei mediteraneene într-o
săptămână explică existența unei presiuni asupra prețurilor,
însă nu explică integral de ce România a avut o majorare de 7,5%,
în timp ce alte state cu o dependență mai mare de importuri au
avut creșteri mult mai mici.
„Nu dependența de import explică recordul României”, arată expertul.
Potrivit acestuia, diferența trebuie căutată în modul în care
companiile transferă variațiile pieței internaționale în
prețurile finale.
Motorina ar fi trebuit să fie mai ieftină cu 45 de bani pe litru
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, ținând
cont de evoluția cotațiilor internaționale, cursul valutar, taxe
și costuri logistice, un nivel maxim justificabil al motorinei ar
fi în jurul valorii de 10,20 lei pe litru.
La un preț de aproximativ 10,65 lei pe litru, diferența este de
circa 45 de bani pe litru.
Această diferență poate avea mai multe explicații:
transmiterea mai rapidă a scumpirilor decât a ieftinirilor,
anticiparea unor modificări fiscale sau menținerea prețului într-o
zonă care avantajează companiile petroliere.
Dumitru Chisăliță atrage atenția că există inclusiv o
coincidență de interese între stat și companiile petroliere.
„Este un interes comun al statului și benzinarilor ca aceste
prețuri mari să existe în România”, a declarat expertul în
energie pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, situația este vizibilă prin comparația cu
state precum Ungaria sau Slovenia, unde prețurile motorinei au
scăzut sau au rămas constante în aceeași perioadă.
„Alte state, precum Ungaria și Slovenia, care cumpără
motorină în proporții importante din import, au înregistrat deja
scăderi ale prețurilor sau nu au fost majorate deloc”, a spus el pentru „Adevărul”.
Expertul precizează însă că nu poate fi demonstrat un acord
direct între stat și companii pentru menținerea unor prețuri
ridicate, ci mai degrabă o coincidență de interese pe termen
scurt.
Statul câștigă mai mult din TVA și accize, iar companiile
obțin venituri suplimentare prin marje mai mari.
Statul câștigă mai mult la fiecare litru
vândut
Un preț mai mare al carburanților înseamnă automat venituri
fiscale mai mari pentru buget.
La actuala cotă de TVA de 21%, fiecare creștere de preț
generează venituri suplimentare pentru stat fără ca Guvernul să
adopte o taxă nouă.
Potrivit calculelor Asociației Energia Inteligentă,
diferența de aproximativ 45 de bani pe litru generează un plus de
aproximativ 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut.
La consumurile actuale, acest mecanism poate aduce aproximativ 186
de milioane de lei lunar suplimentar la buget dacă nivelul de preț
se menține.
Pe termen scurt, un astfel de context poate părea convenabil
pentru stat: veniturile cresc automat, fără o decizie politică
explicită de majorare a taxelor.
Pe termen mediu însă, efectele pot fi inverse, pentru că motorina mai scumpă înseamnă costuri mai mari pentru
transportatori, scumpiri în lanț pentru alimente și bunuri,
presiune suplimentară asupra inflației, cheltuieli mai mari pentru
instituțiile publice și reducerea competitivității companiilor.
Prețul motorinei a urcat la 10,68 lei în Capitală. Clujul, lovit de cele mai mari scumpiri
Cu alte cuvinte, statul poate câștiga mai mult din TVA-ul
carburanților, dar poate pierde prin încetinirea economiei și
reducerea altor venituri fiscale.
Transportatorii cer verificarea prețurilor și
acuză marje nejustificate
Creșterea prețului motorinei a determinat reacții și din
partea transportatorilor. Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a cerut
intervenția Guvernului și a Consiliului Concurenței pentru
verificarea modului în care s-au format prețurile în ultimele
săptămâni.
Transportatorii susțin că există marje de profit care nu mai
pot fi justificate prin evoluțiile reale ale pieței internaționale.
„Cât timp vom mai accepta această situație? Transportatorii
spun, la unison: Ajunge! Deja este mult prea mult”, a transmis
FORT.
Organizația atrage atenția că reducerea costurilor
internaționale nu se reflectă în prețurile de la pompă, iar nota
de plată este suportată de firme și consumatori.
FORT solicită autorităților să analizeze modul de formare a
prețurilor la carburanți și să asigure mai multă transparență
pe piața distribuției.
„Un preț corect al motorinei nu reprezintă doar o revendicare
a transportatorilor, ci o condiție esențială pentru protejarea
economiei românești, limitarea inflației și menținerea
competitivității companiilor autohtone”, susține organizația.
Reducerea accizei nu poate fi activată în
actualele condiții
Parlamentul a adoptat recent un mecanism care permite reducerea
temporară a accizei la motorină cu procente cuprinse între 5% și
25% în situații de criză pe piața carburanților.
Măsura poate fi aplicată în cazul unor perturbări majore
generate de conflicte, sancțiuni internaționale, întreruperi ale
lanțurilor de aprovizionare sau alte evenimente excepționale.
În prezent însă, mecanismul nu poate fi activat deoarece unul
dintre criteriile prevăzute de lege este o creștere de cel puțin
20% a cotației petrolului Brent sau a prețului mediu la pompă.
În condițiile actuale, prețul petrolului nu a crescut, ci a revenit sub
nivelurile înregistrate în momentul tensiunilor de pe piață. Astfel, România are prețuri ridicate la pompă, dar fără ca
situația să fie încadrată juridic drept o criză care să permită
reducerea taxelor.
