Inflația nu înseamnă doar alimente și facturi mai scumpe. Un nou studiu publicat în The Lancet Regional Health – Western Pacific arată că perioadele cu creșteri accelerate ale prețurilor sunt asociate cu o creștere a ratei sinuciderilor, însă efectele nu sunt resimțite la fel de toate categoriile sociale. Specialiștii atrag atenția că presiunea financiară poate deveni un factor agravant pentru persoanele deja vulnerabile, motiv pentru care sprijinul psihologic și măsurile sociale sunt esențiale.
Efectul ascuns al inflației Sursă foto: Shutterstock
Creșterea costului vieții a devenit una dintre cele mai mari surse de stres pentru milioane de oameni. De la facturile la utilități până la rate, chirii și cumpărăturile de zi cu zi, presiunea financiară afectează nu doar bugetul, ci și sănătatea psihică.
Un studiu publicat în The Lancet Regional Health – Western Pacific a analizat relația dintre inflație, alți indicatori economici și rata sinuciderilor în Australia, folosind date colectate pe parcursul a aproape 18 ani. Cercetătorii au constatat că fiecare creștere cu un punct procentual a ratei anuale a inflației a fost asociată cu o creștere de aproximativ 4% a ratei sinuciderilor în luna următoare. Efectul a fost observat mai ales în rândul persoanelor care locuiau atât în cele mai dezavantajate, cât și în cele mai avantajate zone din punct de vedere socioeconomic, în timp ce pentru categoriile intermediare asocierea nu a fost semnificativă.
Nu toți oamenii resimt în aceeași măsură efectele inflației. Cercetătorii arată că persoanele cu venituri mici resimt cel mai repede creșterea prețurilor, deoarece cheltuiesc cea mai mare parte a banilor pe nevoile de bază și au puține economii. La polul opus, cei cu venituri ridicate pot fi afectați prin deprecierea investițiilor, volatilitatea piețelor sau dificultățile financiare ale afacerilor
De ce afectează inflația echilibrul psihic
„Inflația afectează sănătatea mintală nu doar pentru că oamenii plătesc mai mult, ci pentru că le erodează treptat sentimentul de siguranță și control. Când veniturile nu mai acoperă cheltuielile de bază, mintea rămâne într-o stare aproape permanentă de alertă: calculează, anticipează pierderi, caută soluții și verifică riscuri. Pe termen scurt, această mobilizare poate ajuta, dar, dacă se prelungește luni întregi, consumă resursele cognitive și emoționale, afectează somnul, concentrarea, răbdarea și capacitatea de a lua decizii. În timp, viața se poate restrânge în jurul supraviețuirii financiare, iar activitățile care ofereau plăcere, sens sau conectare socială ajung să fie abandonate”, explică pentru „Adevărul” Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.
În multe cazuri, problemele financiare ajung să influențeze și modul în care oamenii gândesc, dorm, muncesc și se raportează la cei din jur.
„Stresul financiar poate alimenta anxietatea și depresia printr-un cerc vicios. Grijile legate de bani produc insomnie, iritabilitate, ruminație și dificultăți de concentrare, iar acestea reduc randamentul profesional și capacitatea de a gestiona eficient problemele. Persoana poate ajunge să amâne facturile, să evite verificarea conturilor, să ia decizii impulsive sau să se retragă din relații, ceea ce agravează atât situația materială, cât și sentimentul de neputință. Un rol important îl are rușinea: mulți oameni transformă o problemă economică într-o judecată despre propria valoare – «nu sunt în stare», «mi-am dezamăgit familia», «sunt o povară» – și nu mai cer ajutor tocmai când au cea mai mare nevoie de el,” continuă ea.
Cine este cel mai expus
Există mai multe categorii de persoane pentru care o perioadă de instabilitate financiară poate fi mai greu de gestionat.
„Legătura dintre dificultățile financiare și riscul suicidar trebuie însă explicată cu grijă. Inflația sau datoriile nu provoacă, singure, un comportament suicidar, dar pot deveni factori agravanți atunci când se suprapun peste depresie, consum de alcool, izolare, conflicte familiale, pierderea locului de muncă sau un istoric de probleme psihice. Riscul crește mai ales când persoana nu mai vede alternative și începe să gândească în termeni absoluți: «nu mai există nicio ieșire», «am pierdut tot», «ar fi mai bine fără mine». În acel punct, problema nu mai este doar lipsa banilor, ci prăbușirea speranței și convingerea că suferința va continua la nesfârșit”, explică Ileana Ilie.
Burnout sau conflict de valori? Cum îți dai seama ce te epuizează cu adevărat la serviciu
Psihologul atrage atenția că situația financiară este doar unul dintre factorii care influențează vulnerabilitatea unei persoane.
„Cei mai vulnerabili nu sunt neapărat cei care pierd cel mai mult în valoare absolută, ci cei care au cea mai mică marjă de siguranță. Sunt mai expuse persoanele cu venituri mici sau instabile, fără economii, cu datorii, copii sau alte persoane în întreținere și cu acces limitat la sprijin. Contează însă și istoricul individual. O persoană care a trecut prin depresie, atacuri de panică, tentative de suicid, dependențe sau episoade de instabilitate emoțională poate reacționa mai intens la presiunea economică. De asemenea, perfecționismul, intoleranța la incertitudine, tendința de a catastrofa și asocierea valorii personale cu succesul financiar pot amplifica suferința, în timp ce flexibilitatea psihologică, capacitatea de a cere ajutor și existența mai multor surse de identitate pot proteja”, mărturisește specialista.
Semnalele care nu trebuie ignorate
Ea atrage atenția că presiunea financiară prelungită poate fi observată și prin schimbările de comportament.
„Semnalele de alarmă sunt, de regulă, vizibile: somn afectat, iritabilitate, atacuri de panică, oboseală persistentă, dificultăți de concentrare, verificarea compulsivă a conturilor, evitarea facturilor, consum crescut de alcool, conflicte în familie și retragere socială. Un alt semn important este restrângerea gândirii, atunci când persoana nu mai poate vedea decât scenariul negativ și începe să vorbească despre dispariție, moarte sau lipsa unui viitor. Astfel de afirmații nu trebuie minimalizate. Întrebarea directă despre gândurile suicidare nu «plantează» ideea, ci poate deschide accesul către ajutor și permite evaluarea siguranței imediate”, susține Ileana Ilie.
În astfel de situații, primul pas nu este ignorarea problemei sau încercarea de a o minimiza, ci organizarea concretă a lucrurilor care pot fi controlate.
„În practică, intervenția nu începe cu îndemnul de a «gândi pozitiv», ci cu reducerea haosului. Amenințarea generală – «nu mai fac față» – trebuie transformată într-o listă concretă: ce poate fi rezolvat imediat, ce poate fi negociat și ce nu poate fi controlat. Ajută rezolvarea structurată de probleme, limitarea perioadelor de ruminație, păstrarea rutinei de somn și alimentație, reducerea alcoolului și menținerea contactului social. Familia și prietenii pot fi utili dacă evită judecata și soluțiile simpliste și întreabă concret: «Care este problema cea mai urgentă?» sau «Vrei să te ascult ori să facem un plan?». În fața unei presiuni economice severe, sprijinul eficient trebuie să fie atât emoțional, cât și practic, iar atunci când apar gânduri suicidare, accesul rapid la ajutor specializat devine prioritar,” conchide Ileana Ilie.
Autorii studiului atrag atenția că politicile economice și cele de sănătate publică ar trebui să țină cont de impactul pe care inflația îl poate avea asupra sănătății mintale. Ei recomandă consolidarea măsurilor de sprijin financiar și a serviciilor de sănătate mintală în perioadele cu inflație ridicată, pentru protejarea persoanelor vulnerabile.
