O eroare a noului
sistem european de control la frontieră, prin scanare facială, a creat probleme
pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde femeie din Marea Britanie a fost oprită
după ce sistemul a confundat datele sale cu cele ale surorii gemene.
Sistemul EES se aplică tuturor cetăţenilor din afara UE şi Schengen. FOTO: MAI
Sistemul european de
control la frontieră bazat pe recunoaștere facială și amprente, cunoscut sub
denumirea EES (Entry/Exit System), a fost creat pentru a înlocui ștampilele
aplicate în pașapoarte cu o evidență digitală a intrărilor și ieșirilor din
spațiul Schengen pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Implementarea sa
a fost amânată de mai multe ori din cauza dificultăților tehnice, iar după
lansare mai multe aeroporturi europene au raportat întârzieri și probleme de
funcționare.
Un incident petrecut chiar
în România relatat de Politico, în care o femeie a fost confundată cu sora sa
geamănă, arată că verificările automate nu sunt lipsite de erori.
Incidentul a avut loc
la sfârșitul lunii mai pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde o cetățeană
britanică, angajată a publicaţiei citate, a fost oprită de autoritățile de
frontieră, care au informat-o că sistemul indică o posibilă depășire a
perioadei legale de ședere în spațiul Schengen. Potrivit datelor din sistem,
femeia nu ar fi înregistrat ieșirea din Schengen după o călătorie în Amsterdam,
însă ea nu fusese în Amsterdam în perioada respectivă.
Călătoria fusese
făcută de sora sa geamănă, iar sistemul a „amestecat” cumva datele celor două surori,
care, deşi au aceeași naționalitate, aceeași dată de naștere și același nume de
familie, au, însă, prenume diferite, amprente diferite și pașapoarte diferite.
După aproximativ 15
minute de verificări suplimentare, autoritățile române i-au permis femeii să
continue călătoria către Regatul Unit.
Cum a fost posibilă eroarea
Cazul a atras atenția
specialiștilor în securitate cibernetică, care spun că incidentul ar putea avea
la bază o combinație între o eroare de înregistrare în sistem și o verificare incompletă
făcută la frontieră.
Niovi Vavoula,
profesor de politici în domeniul securității cibernetice la Universitatea din
Luxemburg și specialist care a oferit consultanță legislatorilor europeni în
legătură cu funcționarea sistemului EES, consideră că incidentul de la Cluj ar
putea fi rezultatul unei succesiuni de erori, produse în două momente diferite.
Prima problemă ar
putea să fi apărut în Olanda, la înregistrarea ieșirii din spațiul Schengen.
Potrivit specialistei, există posibilitatea ca sistemul să fi preluat greșit
datele unei călătorii efectuate de sora geamănă, într-o perioadă în care EES
era abia lansat și încă se confrunta cu probleme tehnice, în contextul în care călătoria
în Amsterdam a avut loc pe 12 aprilie, la numai două zile după activarea
sistemului informatic, pe 10 aprilie.
„Nu era pe deplin pregătit sau exista o defecțiune” la punctul de control, a explicat Vavoula, punctând că
astfel de situații pot apărea în primele etape de funcționare ale unui sistem
complex și că probleme similare au fost raportate după introducerea EES.
A doua problemă putea
apărea la verificarea făcută pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde aceasta s-a
făcut exclusiv pe imaginea facială furnizată de sistem, nu şi pe nume sau
paşaport.
Regulamentul EES
prevede că identificarea unui călător trebuie făcută prin verificarea mai
multor date biometrice și de identificare, nu doar prin recunoașterea facială.
Imaginea feței trebuie comparată cu alte informații, precum amprentele digitale
și datele din pașaport, elemente care rămân diferite chiar și în cazul
surorilor gemene.
Potrivit lui Vavoula,
faptul că verificarea s-a oprit la asemănarea facială arată că procedura nu a
fost aplicată complet.
„Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că
autoritățile nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face diferența între
diferitele procese de identificare și se bazează pe imaginea facială ca singura
metodă de identificare”, a
declarat aceasta pentru Politico.
Specialista a
explicat faptul că această abordare poate duce la ceea ce psihologii numesc
„anchoring bias” (prejudecata de ancorare), situația în care o persoană se
fixează pe prima informație disponibilă și ignoră alte elemente care ar putea
schimba concluzia.
„Faptul că nu au verificat datele din pașaport în
sistemul EES și nici nu au ținut cont că sistemul este încă nou și se confruntă
cu diverse probleme arată ceea ce se numește anchoring bias, când te bazezi pe
prima informație și ignori tot restul dovezilor”, a mai spus cercetătoarea.
Ministerul de Interne
din Olanda și Poliția de Frontieră din România nu au oferit momentan un punct
de vedere în legătură cu acest caz, potrivit publicaţiei citate.
Probleme pentru britanicii
după Brexit
Sistemul EES îi
afectează pe cetățenii britanici, după ieșirea Regatului Unit din Uniunea
Europeană, deoarece astfel de verificări se plică în cazul tuturor persoanelor
din din afara UE și a spațiului Schengen.
Comisia Europeană a
transmis că nu poate comenta cazuri individuale, dar a precizat că
responsabilitatea pentru datele introduse în sistem aparține statelor membre.
„Statele membre sunt responsabile pentru datele
înregistrate în EES, la care Comisia nu are acces”, a transmis un purtător de cuvânt al instituției.
Reprezentantul
Comisiei a explicat şi că, la prima intrare în spațiul Schengen, fiecare
călător trebuie să furnizeze atât date biometrice, cât și informații din
pașaport, tocmai pentru ca sistemul să poată identifica separat fiecare
persoană.
„Dacă un călător este preocupat de modul în care îi sunt
procesate datele, are dreptul să solicite rectificarea și completarea datelor
personale. În acest caz, se poate adresa autorităților competente ale statului
membru, fie la frontieră, fie ulterior”, a precizat Comisia Europeană.
