Aplicațiile de dating sunt foarte rar folosite de adolescenți și tineri, în schimb a devenit normalitate schimbul de mesaje cu conotație sexuală prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie. Cu ce efecte, explică psihologul Mihai Copăceanu.
Platformele de dating sunt înlocuite de tineri cu mesajele private pe rețele Foto Pixabay/iqbalstock
Potrivit unei cercetări realizate de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), la comanda platformei „Planifică Neprevăzutul”, 72,5% dintre tinerii cu vârste între 12 și 26 de ani care au fost chestionați online spun că au avut cel puțin o experiență de sexting (schimbul de mesaje cu conotație sexuală transmis prin rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie), iar aproape două treimi au trimis mesaje cu conotație sexuală. Comparativ cu un studiu similar din 2018, proporția celor care afirmă că au trimis astfel de mesaje a crescut de aproape patru ori, de la 17,1% la 64,1%.
În paralel, interesul pentru aplicațiile de dating este în scădere. Doar 12,6% dintre respondenți spun că le mai folosesc, ceea ce sugerează că primele interacțiuni romantice și sexuale au loc tot mai des pe rețele sociale și aplicații de mesagerie, unde identitatea interlocutorilor poate fi verificată mai ușor prin prieteni comuni sau informații publice.
Datele actuale provin din studiul „Sexualitatea în rândul tinerilor din România – comportamente, atitudini și experiențe” realizat în perioada mai-iunie 2026, pe un eșantion de 404 tineri cu vârste cuprinse între 12 și 26 de ani, prin intermediul platformei online Planifică Neprevăzutul. Chestionarul a fost completat de 464 de persoane, dintre care 404 respondenți cu vârste între 12 și 26 de ani au fost incluși în analiza principală. Vârsta medie a participanților a fost de 21,8 ani, iar distribuția pe gen a fost: 85,1% femei, 12,4% bărbați și 2,5% persoane care s-au identificat cu un alt gen.
Aproape unul din trei respondenți afirmă că a trimis videoclipuri intime
Studiul arată și amploarea schimbului de imagini intime. Peste jumătate dintre respondenți spun că au trimis sau primit fotografii cu caracter sexual, iar aproape unul din trei afirmă că a trimis videoclipuri intime. Numărul celor care afirmă că au primit astfel de mesaje a crescut constant, de la 44,3% în 2018 la 53,1% în 2021 și la 65,3% în 2026, potrivit cercetării actuale. Mai mult, peste jumătate dintre respondenți spun că au trimis (53%) sau primit (56,7%) fotografii intime, iar aproape o treime (29,2%) declară că au trimis videoclipuri cu conținut sexual, în timp ce 37,6% spun că au primit astfel de materiale.
Rezultatele cercetării ridică întrebări despre modul în care se schimbă socializarea generației tinere. Dacă în urmă cu câțiva ani aplicațiile de dating reprezentau principalul spațiu pentru inițierea relațiilor, astăzi acestea sunt înlocuite de platformele sociale deja integrate în viața de zi cu zi. Comunicarea intimă pare să se mute în conversațiile private de pe Instagram, Snapchat, WhatsApp sau alte aplicații similare, fenomen care face ca granița dintre comunicarea obișnuită și cea cu încărcătură sexuală să devină tot mai difuză.
„Rețelele sociale au devenit noul spațiu în care se construiesc relațiile. Dacă în aplicațiile de dating identitatea poate fi ușor falsificată, pe platformele sociale există prieteni comuni și informații care inspiră mai multă încredere. De aceea, sextingul a ajuns să ia locul aplicațiilor de dating în primele etape ale interacțiunii dintre tineri”, explică psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină, consultant al platformei Planifică Neprevăzutul.
„Putem vorbi și de comportamente sexuale precoce sau de hipersexualizare”
În același timp, mai arată studiul, aproape unul din zece tineri declară că a fost amenințat cu publicarea unor imagini sau conversații intime, ceea ce indică faptul că sextingul poate deveni un instrument de șantaj, hărțuire sau control în relații.
Vârsta celor care folosesc sextingul a scăzut, iar efectele sunt extrem de variate, de la sentimente de rușine și retragere socială, până la hărțuire sexuală și umilire. În cazurile grave, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu, apar șantajul, stresul, anxietatea și teama ca nu cumva mesajele sau imaginile să fie făcute public, fără acordul persoanei în cauză.
„Un alt efect al normalizării este tocmai diminuarea impactului sextingului, spre exemplu «nu a fost nimic grav, doar am glumit, toți vorbim așa». Putem vorbi și de comportamente sexuale precoce sau de hipersexualizare. În final, un alt efect este dezvoltarea unor prejudecăți și stereotipuri de gen, a unor percepții greșite despre relații și consimțământ”, explică specialistul.
Educația sexuală – „o plasă de siguranță pe care statul refuză să o asigure”
O altă concluzie importantă privește consumul de pornografie. Aproape șapte din zece tineri spun că urmăresc conținut pornografic, iar pentru mulți acesta reprezintă una dintre principalele surse de informații despre sexualitate și relații. Deși consumul foarte frecvent pare să fi scăzut față de 2021 (de la 20,8% la 15,6% pentru consumul săptămânal și de la 6,8% la 2,2% pentru consumul zilnic), crește ponderea celor care urmăresc astfel de materiale ocazional, aproximativ o dată pe lună (26,5%, comparativ cu 8,5% în 2021). Diferențele între fete și băieți rămân însă importante: băieții consumă pornografie mult mai des, un băiat din doi răspunzând că urmărește astfel de imagini (față de 10% în rândul fetelor).
Autorii studiului și specialiștii implicați susțin că lipsa unei educații sexuale adaptate vârstei îi determină pe adolescenți să își construiască reprezentările despre relații, consimțământ și sexualitate din surse precum pornografia sau rețelele sociale. Avertismentul este că această situație poate genera așteptări nerealiste despre viața intimă și poate influența negativ modul în care tinerii înțeleg limitele personale și relațiile de cuplu.
„Tinerii învață despre sexualitate, indiferent dacă adulții aleg sau nu să vorbească despre acest subiect. Prin urmare, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este din ce surse vrem ca aceștia să își ia informațiile. În lipsa unei educații sexuale bazate pe dovezi, adaptate vârstei și nevoilor lor, mulți ajung să își formeze percepțiile despre relații, consimțământ, limite personale și sexualitate din pornografie, rețele sociale sau internet, surse care pot transmite informații incomplete sau distorsionate. În acest context, educația sexuală reprezintă o plasă de siguranță pentru bunăstarea tinerilor, pe care statul refuză să o asigure”, avertizează Gabriel Brumariu, director executiv al Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală.
De ce aleg adolescenții și tinerii sextingul
Psihologul Mihai Copăceanu a explicat, pentru „Adevărul”, care sunt motivele care au dus la o asemenea alegere în rândul tinerilor.
„Aplicațiile de dating rămân atractive și utilizate mai ales de către adulți, adulți de diferite vârste. Pentru tineri, social media este folosită și cu acest scop de a întâlni pe cineva. Există câteva explicații. În primul rând, comoditatea – dacă am deja creat un cont online, prin care pot să caut, să dau follow, să dialoghez cu cineva, nu mai am chef să-mi creez un cont nou, în care să introduc o serie de date. În al doilea rând, în practica mea, majoritatea tinerilor și-au exprimat dezamăgirea cu privire la profilul și intențiile persoanelor identificate (n.r. – pe platformele de dating) și deci au început să refuze utilizarea lor. În alt treilea rând, credibilitatea unui profil deja existent pe social media este mult mai ridicată comparativ cu o aplicație de dating. Tinerii remarcă faptul că pe social media pot verifica cu multă ușurință identitatea persoanei, pot vizualiza mai multe informații publice (fotografii, clipuri video, persoane comune) și sunt mult mai convinși că interacționează cu un profil autentic. În cazul aplicațiilor de dating, multe informații, descrieri și fotografii sunt false și în spatele contului poate să fie o persoană cu totul diferită”, a precizat specialistul.
Alarmant: Cazuri de
copii de 7 ani care fac şi distribuie materiale pornografice în şcoli
Contrar a ceea ce am putea crede, adolescenții sunt, pe de altă parte, conștienți de potențialele consecințe negative pe termen lung ale distribuirii unor fotografii sau videoclipuri personale, însă cei mai mulții spun că „mie nu mi se poate întâmpla, o să fiu atent”.
„Adolescenții prezintă și o doză ridicată de naivitate și de încredere în persoanele abia cunoscute, considerând că intențiile bune la primele interacțiuni sunt și cele adevărate. Deci sunt mai puțin sceptici și suspicioși, iar noi aici avem obligația de a-i educa cu privire la măsurile de siguranță adoptate în fiecare situație și la atitudinea de reticență față de persoanele noi. Vreau să subliniez că cele mai multe situații nefericite se întâmplă între persoane care sunt cunoscute (prieteni sau amici) și față de care adolescenții nu au multe semne de îndoială – «era amicul unei prietene, ne știam din vedere»”, mai arată Copăceanu.
„Sunt cercetători care vorbesc despre pornografie ca un nou drog”
Datele privind frecvența cu care adolescenții și tinerii accesează conținutul pornografic îngrijorează și acestea, pentru că efectele pot fi dintre cele mai grave.
„Pornografia este principala și deseori unica sursă de învățare pentru majoritatea adolescenților din Romania. Suntem în această situație pentru că nici școala, nici părinții nu au suficientă disponibilitate și nici interes în a oferi informații, educație și răspunsuri nevoilor adolescenților. Părinții însă sunt reticenți și rușinați, iar școala nu are o programă de educație sexuală”, punctează Mihai Copăceanu.
Vizionarea de conținut pornografic îi atrage ca un magnet pe copii și tineri, însă adulții nu vin în întâmpinarea acestei nevoi de a ști, în ciuda pericolului foarte ridicat.
„Sunt cercetători care vorbesc despre pornografie ca un nou drog, o nouă adicție, prezentă în rândul minorilor. În ultimele luni am desfășurat în mai multe școli și licee ateliere pe tematica pornografiei și am constatat pe de o parte interesul crescut al tuturor elevilor și totodată nevoia de a beneficia de mai multă informație și educație sănătoasă. Este o tematică deosebit de atractivă. Părinții le vorbesc despre contracepție și prea puțin despre pornografie. Sau deloc. Tocmai pentru că nimeni nu le vorbește pe înțelesul lor, tinerii caută răspunsuri și caută să învețe despre cum să se comporte în cuplu urmărind pornografie”, explică specialistul.
Ce nu-i învață materialele vizionate
În peste 50% din conținuturile video pornografice violența este prezentă, or riscul celor care își iau informația exclusiv din astfel de surse este inclusiv normalizarea violenței în cuplu, pe lângă alte efecte negative precum: sex neprotejat, regrete, prejudecăți și așteptări nerealiste despre relații, obiectivizarea partenerului, prejudecăți despre imaginea corporală, consimțământ, etc.
l-am întrebat pe psihologul Mihai Copăceanu ce ar putea face concret părinții și profesorii pentru ca adolescenții să vorbească deschis despre sexualitate și despre riscurile mediului online, fără ca discuția să fie percepută ca o moralizare sau interdicție.
În primul rând, părinții și profesorii au obligația de a se auto-informa, de a se auto-educa, este sfatul specialistului, iar la îndemână, arată acesta, sunt cel puțin 10 cărți traduse în limba română pe tematica sexualității și cum să le vorbim copiilor pe înțelesul lor. În alt doilea rând, psihologul îi sfătuiește pe părinți să le vorbească din timp copiilor, deoarece „educația din timp nu înseamnă încurajare, aceasta este doar teama părinților”.
Ce face în schimb educația din timp este să prevină riscurile și suferințele ulterioare. Mai mult, „dacă un părinte vorbește din timp devine mult mai credibil și are mai multe șanse să influențeze deciziile ulterioare ale adolescenților. Dacă nu le vorbim din timp adolescenților, ei vor afla oricum din surse online sau de la colegi mai mari și de foarte multe ori informațiile pot fi eronate”, mai atrage atenția Copăceanu.
În practică, arată psihologul, a întâlnit două extreme în rândul părinților: tăcere absolută și interdicție strictă și, respectiv, „haide repede la psiholog” când situația a degenerat și este deosebit de gravă.
„Recomandarea mea este așa cum învățăm igiena dentară din timp să deprindem și abilitățile de a ne educa copiii din punct de vedere sexual, pentru că ne dorim să fie sănătoși și echilibrați. Faptul că trei din patru tineri au avut un contact sexual sub influența alcoolului în 2026 și faptul că sexul sub influența alcoolului aproape s-a dublat în rândul tinerilor – de la 43,2% în 2021 la 74,3% în 2026 – reprezintă încă un argument despre necesitatea educării tinerilor pe tema sexualității și a consumului de substanțe. Tinerii, ca de altfel și adulții, încă au idei greșite care susțin utilizarea alcoolului în relație cu actul sexual. Am remarcat procentul crescut de consum de alcool mai ales la primul act sexual. Printre explicațiile des întâlnite, prima este că alcoolul are efect dezinhibitor, iar partenerii consumă tocmai pentru a «nu le fi rușine» (reduce anxietatea), a avea mai mult curaj și «încredere». A doua explicație este ideea greșită cu privire la starea de bine («de plăcere unică») obținută în urma consumului de alcool și a treia explicație are legătură cu situațiile de agresiuni sexuale în care alcoolul a fost prezent. Procentul de aproape 75% este deosebit de îngrijorător și mult mai ridicat decât media europeană”, a conchis psihologul.
