Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) al Republicii Moldova a lansat în consultare publică un document strategic aprobat de viceprim-ministrul Vladimir Bolea. Acesta fundamentează o reformă structurală profundă a sistemului de taxe rutiere, având ca scop alinierea la acquis-ul european prin transpunerea Directivei (UE) 1999/62/CE.
Inițiativa, înscrisă ca Acțiunea 1 din Capitolul 14 (Politica de transport, Cluster 4 – Agenda verde și conectivitate sustenabilă) al Programului Național de Aderare (PNA) 2025-2029, urmărește rezolvarea unui deficit cronic de finanțare și asigurarea unei distribuiri echitabile a veniturilor către comunitățile locale. Termenul limită pentru finalizarea transpunerii este 31 decembrie 2027, noua legislație urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Blocajele structurale și subfinanțarea din sistemul actual
Sistemul curent din Republica Moldova este reglementat prin Titlul IX al Codului Fiscal nr. 1163/1997, completat de Legea drumurilor nr. 509/1995 și Legea fondului rutier nr. 720/1996. În prezent, sunt instituite șase categorii de taxe percepute centralizat, printre care taxa anuală pentru vehiculele înmatriculate în RM (calculată pe baza capacității cilindrice sau a masei) și vinieta pentru mașinile neînmatriculate.
Deși rețeaua rutieră totalizează 9354 km (din care 35% sunt drumuri locale) și parcul auto număra 1.386.621 de vehicule la 31 decembrie 2025, veniturile anuale colectate se ridică la doar 850-900 milioane lei. În condițiile în care necesarul minim de întreținere este de 2.5-3 miliarde de lei anual, sistemul înregistrează un deficit financiar sever de aproximativ 1.7 miliarde pe an.
Analiza de decalaj (gap analysis) arată că gradul agregat de transpunere a Directivei 1999/62/CE este de doar 30%. Deficiențele majore includ calculul taxei pe capacitate cilindrică (fără legătură cu uzura reală a drumului), cuantumuri cu 60-70% sub minimele europene și absența totală a criteriilor de mediu (Anexa 0 pentru emisii CO₂), a tarifelor reduse pentru vehiculele cu emisii zero (ZEV) sau EURO VI și a cadrului pentru Serviciul European de Taxare Electronică (EETS).
Mai mult, centralizarea excesivă rupe legătura dintre locul uzurii și cel al alocării banilor, lăsând cele 898 de primării (APL I) fără surse predictibile pentru străzile locale.
Pilonii noii legi: Descentralizare, taxe verzi și vinietă universală
Pentru a corecta aceste disfuncționalități, MIDR a examinat patru opțiuni de politică publică, recomandând „Opțiunea 4”, ce presupune adoptarea unei legi noi de sine stătătoare și abrogarea completă a Capitolelor 2 și 3 din Titlul IX al Codului Fiscal. Noua lege propusă va avea cinci capitole și 12 articole, aducând cinci inovații majore:
- Descentralizarea totală către APL I: Taxa pe vehicul nu va mai fi colectată centralizat. Ea va fi calculată de Serviciile colectare a impozitelor și taxelor locale (SCITL) și va fi achitată direct la bugetul primăriei unde deținătorul își are reședința, asigurându-se un venit suplimentar mediu estimat la 1.000.000 MDL anual pentru fiecare localitate rurală și între 5-15 milioane MDL pentru orașele medii și mari.
- Introducerea vinietei universale: Actuala vinietă va fi înlocuită cu o vinietă universală aplicabilă tuturor vehiculelor (atât înmatriculate în RM, cât și în străinătate) care utilizează rețeaua de drumuri naționale, eliminându-se discriminarea. Veniturile din vinietă vor fi direcționate integral către entitatea desemnată pentru administrarea drumurilor naționale.
(video) Moldova: Se pregătește introducerea unei taxe de drum secundare
- Garanția destinației banilor: Toate veniturile din taxa pe vehicul colectate de primării vor fi destinate în proporție de 100% exclusiv întreținerii și administrării drumurilor locale, fiind interzisă utilizarea lor pentru proiecte de infrastructură nouă. Utilizarea va fi securizată prin audit anual obligatoriu al Curții de Conturi și raportare publică.
- Tranziția verde și diferențierea pe criterii de mediu: Pentru vehiculele grele de marfă (peste 3.5 tone), tarifele vor fi diferențiate în funcție de clasa de poluare conform Anexei 0 din Directiva 1999/62/CE: Euro 6/EEV – 0%, Euro 4-5 +5%, Euro 2-3 +15%, Euro 0-1 +25%, neclasificate +35% (fără depășirea plafonului UE de variație prevăzut de directivă). Pentru autovehicule de până la 3.5 tone greutate: care corespund standardelor Euro VI – reducere de ~25%, electrice sau cu hidrogen (ZEV) – până la 50%!
- Excluderea totală a sectorului agricol: Tractoarele, combinele și celelalte mașini agricole definite prin Legea nr. 131/2007 vor fi scutite integral de la plata taxei pe vehicul și a vinietei universale, decizie justificată de statutul strategic al agriculturii (10-12% din PIB) și de rularea lor preponderentă pe drumuri rurale neclasificate.
Graficul creșterilor graduale și impactul bugetar până în 2034
Pentru a evita un șoc fiscal direct asupra cetățenilor și economiei, reforma introduce un mecanism de etapizare graduală a cuantumului pe o perioadă de șapte ani (2028-2034). În anul de intrare în vigoare (2028), cuantumul se va menține exact la nivelul Codului Fiscal din 2027 (0% creștere). Ulterior, între 2029 și 2032, cuantumul va crește anual cu 25% conform unei formule matematice stabilite.
În anul 2033 se va atinge nivelul minim obligatoriu impus de Uniunea Europeană. Începând cu 1 ianuarie 2034, sistemul va fi complet liberalizat, iar primăriile vor putea decide în mod autonom stabilirea unui cuantum mai mare, respectând principiul subsidiarității.
Evoluția cuantumului mediu ponderat și a veniturilor totale estimate (calculată la un număr de 1.386.621 de vehicule, o rată de colectare efectivă $\tau = 0.87$ și un curs de referință de 1 euro = 19.5 lei) se va prezenta astfel:
- 2027 (an de referință): Cuantum mediu de 820 MDL – Venituri de 989 mil. MDL (creștere 0%).
- 2028 (intrare în vigoare): Cuantum mediu de 820 MDL – Venituri de 989 mil. MDL (creștere 0%).
- 2029 (etapa 1): Cuantum mediu de 1025 MDL – Venituri de 1237 mil. MDL (creștere +25%).
- 2030 (etapa 2): Cuantum mediu de 1281 MDL – Venituri de 1546 mil. MDL (creștere +56.3% acumulat).
- 2031 (etapa 3): Cuantum mediu de 1602 MDL – Venituri de 1932 mil. MDL (creștere +95.4% acumulat).
- 2032 (etapa 4): Cuantum mediu de 2002 MDL – Venituri de 2415 mil. MDL (creștere +144.2% acumulat).
- 2033 (aliniere completă UE): Cuantum mediu de 2500 MDL – Venituri de 3019 mil. MDL (creștere +205.6% acumulat).
Valoarea Prezentă Netă (VPN) a veniturilor pe perioada 2028-2033, calculată la o rată de actualizare de 5%, este estimată la aproximativ 9 miliarde de lei. Într-un an de bază precum 2028, repartizarea veniturilor totale de 2967 milioane de lei pe destinatari va fi următoarea: primăriile (APL I) vor încasa 1743 milioane din taxa pe vehicul, entitatea drumurilor naționale va primi 1024.5 milioane din vinieta universală, iar la bugetul central vor merge doar 19.5 milioane MDL din taxele naționale migrate (depășiri de masă/gabarit și taxe pentru zona drumului preluate din vechiul Cod Fiscal).
Pentru o gospodărie medie care deține 1.3 vehicule, costul anual va evolua de la ~1066 MDL în 2028 la ~1665 MDL în 2030, ajungând la ~3250 MDL în 2033. Analiza de sensibilitate arată că într-un scenariu pesimist (rată de colectare de 75% și creștere de doar 20%), veniturile în 2033 vor coborî la 2180 milioane lei, în timp ce un scenariu optimist (rată de colectare de 92%) ar urca veniturile la 2910 milioane lei.
Calendarul de implementare și managementul riscurilor
Procesul de implementare este structurat pe etape clare, fiind demarat cu perioada de consultări publice de 30 de zile (14 iulie – 14 august 2026), în cadrul căreia observațiile pot fi transmise la adresa secretariat@midr.gov.md sau pe portalul particip.gov.md. Calendarul include avizarea de către Calea Asigurării Legalității (CAL) și aprobarea de către Guvern și Parlament în trimestrele II-IV din 2026. Anul 2027 va fi dedicat integral pregătirii administrative: adoptarea actelor secundare (hotărâri de Guvern, ordine ANTA, etc), dezvoltarea sistemului informatic descentralizat și instruirea personalului din primării, urmate de o fază de testare în trimestrul IV al anului 2027.
MIDR a identificat o serie de riscuri critice, cel mai important fiind capacitatea administrativă insuficientă a celor 898 de primării, ce va fi atenuată prin suport logistic din partea SFS și ASD. Riscul de nefinalizare la timp a sistemului IT va fi controlat prin alocări bugetare stricte în perioada 2026-2027.
Pentru monitorizarea permanentă a întregului proces, legislația va institui un Comitet de monitorizare format din reprezentanți ai MIDR, APL I, ASD, SFS și organizații ale beneficiarilor, care vor urmări indicatori preciși precum gradul de transpunere, numărul primăriilor digitalizate și evoluția indicelui de calitate a rețelei rutiere locale.
Articolul Reforma majoră a taxelor rutiere din Republica Moldova: Se propune o lege nouă, colectare la primării și vinietă universală apare prima dată în Autoblog.md.
