Secția pentru
procurori a CSM contestă o parte dintre concluziile adoptate de Secția pentru
judecători privind prescripția răspunderii penale și susține că analiza care a
stat la baza hotărârii nu reflectă în mod complet cauzele care au dus la
închiderea unor dosare.
Tensiuni între magistraţi pe tema prescripţiei răspunderii penale. FOTO: arhivă
În interiorul
Consiliului Superior al Magistraturii apar noi tensiuni între magistrați pe
tema dosarelor închise ca urmare a prescripției răspunderii penale. Joi, 11
iunie, Secția pentru procurori a transmis un comunicat în care îşi declară
dezacordul cu Secția pentru judecători, care a adoptat, în urmă cu două zile, o
hotărâre prin care a constatat existența unui atac la independența justiției și
a decis apărarea independenței judecătorilor.
În documentul
adoptat de judecători a fost abordată și problema prescripției, respectiv
situațiile în care procesele penale au încetat din cauză că au expirat
termenele prevăzute de lege. Potrivit concluziilor incluse în hotărâre,
instanțele de judecată au ajuns să „încaseze” criticile opiniei publice, deși
multe dintre dosare au petrecut o mare parte din timp în faza de urmărire
penală.
Această concluzie
s-a bazat pe o analiză statistică realizată la nivelul CSM, care a centralizat
date din toate instanțele din țară privind dosarele în care s-a constatat
intervenirea prescripției după decizia Curții Constituționale din 2022.
Analiza este incompletă
Secția pentru
procurori consideră, însă, că o simplă analiză statistică nu poate explica în
mod corect ce s-a întâmplat în toate dosarele în care a intervenit prescripția și nici felul în care au acționat
parchetele și instanțele.
„Această concluzie a fost fundamentată de o analiză
efectuată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut ca
obiect date statistice centralizate din toate instanțele României cu privire la
dosarele în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale ulterior
publicării deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României.
În opinia Secției pentru procurori, o simplă analiză
statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care
parchetele și instanțele au abordat problema prescripției penale în raport cu
deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022.
Astfel, analiza nu a vizat momentul în care a fost
constatată împlinirea termenului de prescripție, respectiv de la prima instanță
sau ulterior, pentru a fi decelată evoluția practicii judiciare în materie. De
asemenea, analiza nu a vizat situația cauzelor în care s-a constatat
intervenția prescripției în urma admiterii unei căi extraordinare de atac sau
în baza unor decizii obligatorii ulterioare ale Înaltei Curți de Casație și
Justiție, respectiv nu a vizat situația cauzelor în care, la un moment dat, au
fost aplicate normele rezultate din jurisprudența CJUE.
În ceea ce privește aprecierea că instanțele de judecată
ar fi devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție în
percepția publică, Secția pentru procurori subliniază faptul că, de-a lungul
timpului, dezbaterile din spațiul public în materia prescripției nu au fost generate
de indicatori statistici, ci de cauze determinate, privind inculpați aflați în
funcții publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii
mari, în care procesul penal s-ar fi desfășurat în mod anevoios, fără o
justificare obiectivă.
Secția de procurori subliniază și faptul că problema
prescripției răspunderii penale a fost generată de Parlamentul României, care
nu a modificat dispozițiile legale care au fost constatate ca fiind
neconstituționale prin decizia nr. 297/2018, aspect reținut și în hotărârea Secției
pentru judecători din data de 9 iunie 2026.
În plus, reiterăm disponibilitatea permanentă a membrilor
Secției pentru dezbaterea modificărilor necesare în scopul îmbunătățirii
legislației penale și procesual penale, disponibilitate pe care am exprimat-o
încă de la începutul mandatului, în anul 2023”, se arată în comunicatul Secției de procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii.
