Bacalaureatul la Matematică a devenit mai ușor în ultimii zece ani, iar subiectele sunt concepute astfel încât să nu scadă rata de promovabilitate. Aceasta este concluzia unei profesoare cu zeci de ani de experiență la catedră. Georgeta Mirică, profesoară de Matematică ieșită la pensie după anul școlar 2024-2025, spune că pandemia a scos din programă tocmai capitolele care separau elevii silitori de restul, iar revenirea la programa completă din 2023 a rămas, în practică, doar pe hârtie.
Evoluția subiectelor la Bacalaureat, în ultimii 10 ani. FOTO: Arhivă Adevărul
În 2015 a fost prima aplicare practică a unei noi programe, iar între 2016 și 2019 structura și conținutul nu au cunoscut modificări.
„Îmi aduc aminte de un băiat, la mate-info, care a stat trei ore chinuidu-se la o integrală cu parametru. Acum, dacă le dai așa ceva, se uită ca vițelul la poartă. Pe vremea aia, măcar structura a fost constantă. Știai la ce să te aștepți. Și dificultatea era decentă – nici prea ușor, nici imposibil”, arată dascălul pentru „Adevărul”.
Transformările din pandemie au dus la „un bacalaureat de mântuială”
Anul 2020 a adus pandemia de COVID-19, iar Bacalaureatul s-a mutat în sesiunea de toamnă.
Deși programa de bază a rămas cea din 2014, autoritățile au introdus excepții temporare, eliminând capitole întregi. Excepțiile s-au prelungit și în 2021, când un ordin ministerial a mai adus o ajustare pentru anumite specializări pedagogice, dar fără a schimba în sine structura probei.
„Pandemia a fost un dezastru, asta e clar. Dar ce au făcut domnii de la minister? Au scos din programă exact capitolele care separau elevii silitori de restul. Și atunci ce-a ieșit? Un Bacalaureat de mântuială”, completează profesoara.
Ce a adus revenirea la programa de dinainte de pandemie?
În 2022, excepțiile pandemice au fost ridicate treptat, iar începând cu Bacalaureatul din 2023, Ministerul Educației a anunțat revenirea oficială la programele complete de dinainte de pandemie.
Ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, declarase că școala nu mai este întreruptă, așadar programa trebuie reactivată integral. Conform ordinului 5242/2022, programele de examen au rămas cele din 2014, iar conceptele eliminate temporar au reintrat în evaluare.
Chiar și așa, profesoara Georgeta Mirică nu vede o adevărată revenire la rigorile de odinioară.
„Teoretic, din 2023 s-a revenit la programa completă. Domnul Cîmpeanu zicea «revenim la normalitate». Dar în practică? Subiectele sunt făcute parcă să nu supere pe nimeni. Se repetă an de an aceleași tipuri de exerciții: matrice simple, funcții liniare, probabilități banale. Unde e algebra abstractă? Unde sunt polinoamele cu rădăcini complexe? Le e frică să nu iasă promovabilitatea mică. Așa că ne trezim cu un bacalaureat care nu mai selectează nimic”, a declarat profesoara.
„Acum primești punctaj și dacă intuiești răspunsul”
Anii 2024 și 2025 nu au adus noutăți legislative majore. Ordinul 6156/31.08.2023 a confirmat explicit că programele de Bacalaureat pentru Matematică rămân cele din 2014, iar până în 2025 nu s-a publicat nicio modificare de fond.
Cu alte cuvinte, examenul a continuat să se desfășoare sub aceeași structură clasică. Georgeta Mirică atrage însă atenția asupra unui aspect și mai grav decât conținutul subiectelor: modul de corectare și lărgirea baremelor.
„Ce să mai vorbim de barem? S-a lărgit ca să intre orice răspuns. Acum primești punctaj și dacă intuiești răspunsul. Uite care e realitatea: în 2015, un 7 la Matematică însemna că știi bine. Acum elevii nu mai sunt motivați să învețe Matematică serioasă pentru că știu că Bacalaureatul e, practic, o formalitate.
Noi, profesorii, suntem puși între ciocan și nicovală – dacă predăm mai greu, elevii se plâng că «nu intră la bac». Dacă predăm ușor, ne batem joc de meseria de profesor și nu-i învățăm nimic. Dar vina nu e a noastră sau a elevilor, e a sistemului educațional”, concluzionează profesoara de Matematică.
