Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât media globală, iar explicația climatologilor este pe cât de surprinzătoare, pe atât de paradoxală: aerul mai curat. Un nou studiu dezvăluie că reducerea poluării industriale din ultimele decenii a eliminat involuntar un „scut” de aerosoli care reflecta radiațiile solare și masca adevărata amploare a efectului de seră. Fără această barieră de protecție, bătrânul continent resimte acum întreaga intensitate a schimbărilor climatice, transformând valurile de căldură extremă într-o nouă normalitate.
Europa se încălzește într-un ritm mult mai rapid decât media globală. Foto arhivă
Un studiu publicat în revista Geophysical Research Letters încearcă să explice de ce temperaturile din Europa Occidentală au crescut mult mai rapid decât estimau modelele climatice.
Potrivit cercetătorilor, temperatura medie a verilor din Europa de Vest a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius din 1980, în timp ce media globală a crescut cu numai 0,8 grade Celsius în aceeași perioadă.
Această diferență i-a surprins pe climatologi, care au căutat ani la rând explicații pentru faptul că Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât planeta în ansamblu.
Rolul neașteptat al unui aer mai curat
Explicația propusă de noul studiu nu pune sub semnul întrebării efectul gazelor cu efect de seră, ci adaugă o piesă importantă din puzzle.
Timp de zeci de ani, centralele pe cărbune, industria și alte surse de poluare au emis în atmosferă cantități importante de aerosoli de sulfat. Aceste particule reflectă o parte din radiația solară înapoi în spațiu și au avut, fără să își propună acest lucru, un efect de răcire asupra climei.
Practic, aerosolii au acționat ca o perdea fină care a redus cantitatea de energie solară ajunsă la suprafața Pământului, scrie sciencex.com
Odată cu introducerea unor norme de mediu mai stricte și reducerea emisiilor industriale, concentrația acestor particule a scăzut semnificativ.
Consecința este că o parte din încălzirea provocată de gazele cu efect de seră, care până acum era „ascunsă”, a devenit vizibilă.
Autorii studiului arată că reducerea poluării cu aerosoli a contribuit la intensificarea încălzirii estivale din Europa, peste efectul produs exclusiv de creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră.
Cum rămâne căldura blocată deasupra Europei
Cercetătorii au identificat și mecanismul atmosferic care amplifică acest fenomen.
Este vorba despre undele Rossby, oscilații naturale ale curentului jet – fluxul puternic de aer care circulă la mare altitudine în emisfera nordică.
În anumite condiții, aceste unde devin aproape staționare și blochează circulația normală a maselor de aer.
Rezultatul este apariția unor adevărate „cupole de căldură”, care împiedică pătrunderea aerului rece și mențin temperaturi extrem de ridicate timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
Potrivit studiului, reducerea aerosolilor a favorizat tocmai formarea acestor configurații atmosferice persistente, ceea ce explică frecvența și intensitatea valurilor de căldură din ultimii ani.
De ce modelele climatice au subestimat încălzirea
Una dintre concluziile importante ale cercetării este că multe modele climatice utilizate până acum au surprins corect influența gazelor cu efect de seră, însă au subestimat impactul modificărilor circulației atmosferice.
Comparând simulările climatice cu observațiile reale, cercetătorii au constatat că modelele reproduceau doar aproximativ jumătate din încălzirea suplimentară observată în Europa.
Motivul este că acestea estimau un efect prea slab al undelor Rossby asupra temperaturilor estivale.
Atunci când oamenii de știință au recalibrat modelele pentru a reflecta mai bine comportamentul acestor unde atmosferice, temperaturile simulate au devenit mult mai apropiate de cele înregistrate în realitate.
Descoperirea ar putea conduce la îmbunătățirea prognozelor climatice regionale și la estimări mai precise privind frecvența viitoarelor valuri de căldură.
Un paradox al politicilor de mediu
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu înseamnă că reducerea poluării atmosferice este o măsură greșită.
Dimpotrivă, diminuarea concentrației de aerosoli a adus beneficii majore pentru sănătatea populației, reducând numărul bolilor respiratorii și cardiovasculare asociate poluării.
Însă această evoluție a avut și un efect secundar neașteptat: a eliminat un factor care masca parțial încălzirea globală.
Cu alte cuvinte, Europa respiră astăzi un aer mai curat, dar resimte mai intens efectele schimbărilor climatice.
Ce înseamnă pentru viitor
Cercetătorii avertizează că efectul produs de reducerea aerosolilor se va diminua treptat, deoarece concentrațiile acestora au scăzut deja considerabil.
În anii următori, principalul motor al încălzirii va rămâne acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.
Tocmai de aceea, autorii studiului consideră că strategiile de adaptare la schimbările climatice trebuie să țină cont atât de reducerea poluării, cât și de riscul unor valuri de căldură din ce în ce mai intense.
Concluzia cercetării este că cerul mai curat nu provoacă schimbările climatice, ci face mai vizibilă încălzirea deja produsă de emisiile de gaze cu efect de seră. În lipsa particulelor care reflectau o parte din radiația solară, Europa resimte acum întreaga intensitate a acestui fenomen, iar verile extreme ar putea deveni noua normalitate.
