Declinul cognitiv nu este întotdeauna rezultatul exclusiv al îmbătrânirii biologice, iar felul în care oamenii trăiesc, dorm, se raportează la stres și la relațiile personale poate influența direct sănătatea mentală, explică Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației pentru „Adevărul”.
Sursă foto: Shutterstock
Declarațiile sale vin în contextul unui studiu publicat recent în revista Scientific Reports, potrivit căruia adulții de toate vârstele își pot îmbunătăți sănătatea cognitivă și emoțională prin exerciții mentale scurte.
„Declinul mental nu începe doar în creier. Începe în felul în care ne pierdem, încet, contactul cu viața”, afirmă Gabriela Marc.
Psihologul spune că una dintre cele mai mari temeri care apar odată cu înaintarea în vârstă este pierderea propriei identități și a sentimentului de continuitate interioară.
„Există o teamă tăcută care începe să apară odată cu vârsta și pe care mulți oameni nu o rostesc cu voce tare. Nu este doar teama de boală sau de uitare. Este frica profundă că, într-o zi, nu se vor mai recunoaște pe ei înșiși”, explică aceasta.
Potrivit specialistei, sănătatea creierului este influențată permanent de stilul de viață și de mediul emoțional în care trăiește omul.
„Felul în care dormim, iubim, ne mișcăm, ne izolăm, ne grăbim sau ne abandonăm pe noi înșine sculptează și influențează direct sănătatea minții noastre”, afirmă Gabriela Marc.
Ea susține că ceea ce este perceput deseori drept „declin mental” poate ascunde, în realitate, ani întregi de epuizare psihică.
„Uneori, ceea ce numim resemnați «declin» este, în realitate, o formă copleșitoare de oboseală. O epuizare acumulată ani la rând, picătură cu picătură”, spune psihologul.
Rolul stresului, al somnului și al relațiilor apropiate
Gabriela Marc explică și rolul sistemului nervos în procesarea stresului cronic și a tensiunilor emoționale.
„Corpul reține totul. Sistemul nervos este arhiva anilor în care am fost nevoiți să stăm în gardă. Păstrează urmele stresului cronic, ale singurătății tăcute, ale tensiunii din relațiile în care nu ne-am simțit în siguranță”, continuă aceasta.
Și vorbește și despre rolul nervului vag, implicat în reglarea stării de calm și siguranță.
„Când omul se află într-un mediu sigur, marcat de blândețe, ritm firesc și conexiune autentică, nervul vag transmite organismului permisiunea de a coborî din alertă. Abia atunci respirația se liniștește, corpul se repară, iar creierul integrează experiența”, completează Gabriela Marc.
În opinia sa, relațiile apropiate și sigure din punct de vedere emoțional au un efect direct asupra echilibrului nostru psihic și cognitiv.
„Creierul uman nu este hrănit doar de oxigen, nutrienți și stimulare intelectuală. El crește și se reglează în relație. Se dezvoltă în privirea unui om care te vede cu adevărat, în vocea care te conține, în certitudinea că nu trebuie să lupți pentru a fi acceptat”, afirmă specialista.
Totodată, somnul și mișcarea fizică joacă un rol esențial în menținerea funcțiilor cognitive.
„În timpul somnului, creierul repară țesuturile, curăță toxinele și ordonează informațiile. Lipsa lui rigidizează mintea”, mai spune Gabriela Marc.
De asemenea, avertizează și asupra efectelor suprastimulării digitale și ale multitaskingului permanent. „Trăim într-o eră a hiperfragmentării. Multitaskingul, telefonul mobil, lipsa pauzelor reale și bombardamentul informațional ne sfâșie atenția într-un mod pe care abia dacă îl mai conștientizăm”, după cum afirmă psihologul.
Studiu: exercițiile mentale și obiceiurile zilnice pot îmbunătăți sănătatea creierului
Concluziile prezentate de Gabriela Marc sunt susținute și de studiul realizat de cercetători de la Center for BrainHealth din cadrul Universității Texas din Dallas.
Cercetarea, desfășurată pe aproape 4.000 de adulți cu vârste cuprinse între 19 și 94 de ani, a analizat impactul exercițiilor mentale și al unor obiceiuri sănătoase asupra performanței cognitive și emoționale.
Timp de trei ani, cercetătorii au urmărit modul în care exercițiile mentale practicate constant au influențat claritatea gândirii, echilibrul emoțional și relațiile sociale ale participanților.
Rezultatele au arătat că persoanele care au folosit constant platforma pusă la dispoziție și-au îmbunătățit semnificativ performanțele cognitive, indiferent de vârstă.
„Acest studiu ne amintește cum creierul nu este definit de vârstă, ci de posibilitate”, a declarat Sandra Bond Chapman, coautoare a studiului și director al Center for BrainHealth.
Cercetătorii au observat că inclusiv participanții de 70-80 de ani au înregistrat progrese comparabile cu cele ale adulților tineri.
Studiul arată că obiceiurile zilnice simple – un somn bun, gestionarea stresului, perioade de lucru fără întreruperi și exerciții care stimulează atenția și luarea deciziilor – au avut efecte mai mari decât jocurile repetitive de memorie.
Gabriela Marc consideră că menținerea sănătății mentale nu ține doar de exerciții cognitive, ci și de păstrarea unei relații autentice cu propria viață.
„Sănătatea mentală înseamnă să continui să fii un participant activ în povestea ta. Să îți protejezi atenția, să rămâi curios, să te miști, să dormi și să refuzi singurătatea care usucă spiritul”, conchide psihologul.
