Există două
scenarii în care România și UE ar putea fi ținta unor atacuri
iraniene. Politologul Flavius Caba explică, într-o analiză pentru
„Adevărul”, în ce situații s-ar ajunge la aceste scenarii
dramatice.
Rachetele iraniene pot lovi România. FOTO: EPA EFE
Departamentul de
Stat al SUA le-a solicitat cetățenilor americani aflați în
Orientul Mijlociu să fie pregătiți pentru diverse probleme, de la
anularea zborurilor, închiderea temporară a spațiilor aeriene și
alte perturbări majore. Avertismentul vine concomitent cu o
declarație dată de președintele Donald Trump, care a anunțat că
lucrurile s-ar îndrepta spre un atac masiv asupra Iranului. Trump,
care le-a cerut anterior de mai multe ori europenilor să i se
alăture în timpul ostilităților din primăvară, și-a reluat
solicitările.
Ca și cum nu ar fi
suficient, unii dintre aliații Statelor Unite din zona Golfului
insistă pentru o ofensivă terestră, scenariu care a fost luat în
calcul și lunile trecute, însă strategii americani au reușit să
convingă administrația de la Washington să renunțe la orice plan
de acest gen. Cu toate acestea, insistențele unor aliați din
regiune, printre care și Israelul, l-ar putea determina pe Donald
Trump să riște o ofensivă terestră, în funcție de susținerea
pe care ar primi-o și din partea europenilor.
Cât îi mai pot refuza europenii pe americani
Deocamdată, însă,
europenii sunt mai degrabă rezervați, iar lipsa lor de reacție a
provocat critici dure din partea lui Trump. În prima fază a
acțiunilor ofensive americane, primăvara trecută, state ca Franța,
Germania și Italia, dar mai ales Spania, au refuzat să se alăture
Statelor Unite. Italia și Spania au fost cele mai criticate, iar
prietenia dintre președintele Statelor Unite și premierul italian
Giorgia Meloni s-a clătinat serios, din cauza refuzului Romei de a
permite Americii să-i folosească bazele militare.
Madridul a provocat
o reacție și mai vehementă din partea Washingtonului, dar
lucrurile păreau să se liniștească după memorandumul încheiat
de SUA.
În toată această
ecuație, România s-a aflat printre țările care au acceptat să
colaboreze cu Statele Unite și au fost de acord ca americanii să
folosească baza militară de la Mihail Kogălniceanu, pentru o serie
de acțiuni logistice. Acest lucru a atras criticile și chiar
amenințările Iranului, deși autoritățile române au precizat că
nu sunt implicate în acest război.
În ce condiții pot să intre în război europenii
Politologul Flavius
Caba este expert în Orientul Mijlociu. El este președinte al
think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute și este
director în cadrul companiei International Competitive Solution,
oferind consultanță pe relația România – Orientul Mijlociu. În
analiza lui pentru „Adevărul”, politologul încearcă să
găsească răspunsurile la dilemele momentului, dacă există
posibilitatea ca administrația
Trump să-i convingă pe europeni să intre
în acest război, dar
mai ales în ce măsură ar putea fi România implicată și mai mult
în acest conflict interminabil.
„Există
probabilitatea ca această convingere de a se alăture conflictului
să apară într-o fază foarte avansată a acestuia. Noi suntem
într-o fază, totuși, relativ incipientă. Chiar și după câteva
luni, încă nu ne aflăm într-o fază critică a conflictului.
Elementul declanșator care ar putea duce la angrenarea europenilor
într-un anumit moment, probabil mai mult decât până acum, este
exercitarea presiunii economice și energetice, adică odată cu
perturbarea traficului în Marea Roșie și în strâmtoarea
Bab-el-Mandeb. Aceasta ar putea duce la exercitarea presiunii
economice. Iar în acest context, în care se va exercita o presiune
economică și energetică asupra statelor europene, și dacă loviturile reciproce dintre americani și iranieni vor continua, ar putea fi implicate și unele state europene”, spune Caba.
El remarcă
reticența europenilor, care au refuzat până acum să cedeze
presiunilor venite de la Washington, chiar dacă țări precum Franța
și Marea Britanie au trimis nave militare în zona Golfului. Chiar
și așa, NATO a evitat o implicare directă, iar eforturile lui
Trump de a forma o coaliție de voință, așa cum s-a întâmplat în
războaiele din Irak și Afganistan, n-au avut succes.
„Deocamdată vedem
că statele europene sunt reticente în a se implica efectiv în mod
ofensiv în această misiune. Sprijinul care a fost oferit până
acum americanilor a fost doar ununl defensiv și a fost acordat doar de către
unele state, nu de toate țările din Europa. Și nu putem vorbi de o
misiune NATO, ci de o acțiune pe baza relațiilor bilaterale ale
Statelor Unite cu anumite state de pe teritoriul Uniunii Europene”,
mai spune expertul.
Strategia SUA și diplomația Teheranului
Deși Donald Trump apare tot mai războinic, după ce la începutul
actualului mandat visa la Premiul Nobel pentru Pace, Iranul refuză
momentan orice concesie în privința strâmtorii Hormuz. Totuși,
Flavius Caba crede că Teheranul ar putea deveni mai flexibil pe
parcurs. Vestea bună ar fi, așa cum vede Caba, că acest conflict
este încă gestionabil. Jumătatea goală a paharului ar fi însă
că situația poate escalada rapid, mai ales că pe masa liderului
american se află și un plan pentru o operațiune terestră de
amploare.
„Vedem această
politică externă a președintelui Trump, una tot mai confrontațională, vedem și stilul acesta direct de comunicare agresiv.
Donald Trump încearcă, prin aceste acțiuni, să transmită un
mesaj ferm privind determinarea administrației americane de a lovi
Iranul și să implice probabil și alte state, astfel încât să
ușureze misiunea americanilor și să-l ajute să gestioneze mai ușor
conflictul. Însă, deocamdată, ne aflăm într-o spirală
gestionabilă, în care fiecare parte își calibrează reacțiile în
funcție de reacțiile celorlalte părți. Să sperăm totuși că
acest mediu volatil de securitate nu va escalada mult mai mult decât
este acum. Oricum, Iranul, în opinia mea, este puțin probabil să
cedeze acestor amenințări. Iranul cred că va
încerca să promoveze, deocamdată, ideea că soluția trebuie să
fie una diplomatică pentru a gestiona acest conflict, mai degrabă
decât un aspect militar. Și eu consider că partea de diplomație
ar trebui să aibă întâietate în raport cu cea militară, dacă
dorim să ajungem la o finalizare a acestei crize”, este opinia lui Flavius Caba.
Amenințările Iranului și riscurile pentru România
Expertul s-a referit
și la situația României. Bucureștiul a acceptat în primăvara
acestui an să-și pună la dispoziția americanilor bazele militare,
ceea ce a atras reacții vehemente din partea Teheranului.
Deși Iranul a lovit
mai multe state din Golf pentru că acestea și-au pus bazele
militare la dispoziția Statelor Unite și găzduiesc chiar baze
americane, România nu a fost vizată de dronele sau rachetele
iraniene. Flavius Caba nu vede iminența unor atacuri iraniene.
„Consider că este puțin probabil să asistăm la un astfel de atac asupra României.
Dacă ne bazăm pe datele existente, este puțin probabil să fim
atacați. Bineînțeles, nu pot exclude definitiv anumite variante,
pentru că am văzut și acum amenințări la adresa Bulgariei. Au
fost amenințări iraniene legate de posibilitatea de a pune la
dispoziție bazele militare pentru aeronavele americane, astfel încât
să fie alimentate pentru a se deplasa în misiuni în Orientul
Mijlociu”, mai spune el.
Discuțiile de la
finele lunii trecute dintre ministrul de Externe Oana Țoiu și șeful
diplomației iraniene, Abbas Araghchi, au detensionat în mare măsură
situația, însă acest lucru se întâmpla după ce SUA și Iranul
au ajuns la un acord.
„Ceea ce s-a
întâmplat acum o lună, reacția părții iraniene a fost una
consecventă și constantă raportat la declarațiile anterioare din
luna martie, când au existat discuții la noi despre punerea la
dispoziție a anumitor facilități către partea americană. Am
văzut că ideea a fost inflamată prin declarația Secretarului
General al NATO într-un anumit context, astfel încât să atragă
atenția președintelui Trump asupra modului în care statele
europene s-au implicat în susținerea operațiunilor efectuate de
Statele Unite în Iran. Ulterior, am văzut și discuția dintre
ministra noastră de Externe și ministrul iranian de Externe, unde,
pe baza dialogului diplomatic, s-a reexplicat contextul defensiv în
care țara noastră acționează. Prin urmare, concluzia este că
este puțin probabil să asistăm la o astfel de acțiune asupra
teritoriului nostru în condițiile actuale. Sigur, orice dinamică
de acțiune, dacă apare o altă implicare sau o altă evoluție,
poate schimba lucrurile, dar pe baza datelor existente, rămâne
puțin probabil”, explică Flavius Caba.
Iranul avertizează Bulgaria să nu permită SUA să-i folosească teritoriul pentru operațiuni militare
Condițiile în care riscul de securitate pentru România ar crește
El a explicat și în
ce condiții crede că ar putea crește riscurile la adresa României,
iar Iranul ar putea fi tentat să lovească ținte de pe teritoriul
românesc.
„Riscul ar putea
crește în următoarele două situații: o dată dacă am avea o
escaladare masivă a conflictului dintre SUA și Iran. Dacă acest
conflict din Orientul Mijlociu va escalada, iar Statele Unite vor
relua operațiuni de lungă durată, similare celor anterioare, care
să necesite un sprijin logistic mult mai consistent furnizat de pe
teritoriul nostru, situația s-ar putea schimba și ar putea să
apară riscuri mai mari pentru România. Statul nostru a menționat
de atâtea ori că sprijinul oferit este unul exclusiv defensiv. Totuși, dacă războiul se va înteți, iar noi vom continua să acordăm sprijin SUA, aceasta ar fi o variantă care ar crește riscul. Însă când spun asta mă
refer la continuarea conflictului la un alt nivel și la o altă
scară, nu așa cum e în contextul actual. Și ar mai fi o a doua situație în
care riscurile ar crește la adresa României. Mă refer la o
posibilă implicare directă a mai multor state europene într-o
coaliție ceva mai largă. Aceasta ar fi a doua situație care ar crește
pericolul, pornind de la o eventuală implicare a mai multor state
care să sprijine această operațiune militară”, punctează
expertul.
Ultimul scenariu ar
fi, potrivit spuselor sale, mai degrabă puțin probabil.
„Este puțin
probabil ca statele europene să facă acest pas, ele fiind
întotdeauna reticente în a se alătura unei operațiuni ofensive.
În acest context, reiterez că este puțin probabil să asistăm la
o astfel de acțiune agresivă asupra teritoriului nostru. Nu pot
spune, și cred că nimeni nu o poate face, că există garanții
100% sau că putem fi în totalitate liniștiți”, conchide Flavius
Caba.
