Informații noi din referatul de arestare al procurorilor arată cum ar fi funcționat rețeaua care încerca să fraudeze procedura de dobândire a cetățeniei române, în dosarul în care două femei au fost arestate preventiv.
Acte de naștere, căsătorie și deces erau falsificate în Ucraina FOTO Arhivă
Ancheta Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General a identificat un mecanism în care intermediari, falsificatori și funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) ar fi colaborat pentru obținerea cetățeniei române de către persoane care nu îndeplineau condițiile legale.
Dosarul arată că sumele cerute puteau ajunge până la 15.000 de euro pentru un singur caz, iar documentele necesare pentru crearea unei filiații românești fictive ar fi fost falsificate în Ucraina. Printre beneficiarii vizați de rețea se afla și un cetățean tunisian care nu avea nicio legătură cu România, dar pentru care ar fi fost create acte menite să demonstreze în mod fals existența unor bunici născuți în regiunea Odesa.
„Marina”, facilitatorul principal al operațiunii
În centrul mecanismului descris de procurori se aflau două femei, identificate în referatul de arestare prin inițialele D.M. și Ș.V. D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, avea dublă cetățenie, moldovenească și română, și ar fi avut rolul de principal facilitator al operațiunii, relatează News.ro.
Potrivit anchetatorilor, aceasta racola cetățeni din spațiul ex-sovietic, inclusiv din Ucraina, Rusia și Republica Moldova, care doreau să obțină cetățenia română, deși nu îndeplineau condițiile legale.
Mecanismul se baza pe procedura de redobândire a cetățeniei prin descendență, prevăzută de articolul 11 din Legea 21/1991. Pentru ca solicitanții să pară că îndeplinesc condițiile, rețeaua ar fi apelat la documente de stare civilă falsificate.
D.M. ar fi asigurat legătura dintre beneficiari și persoanele care puteau furniza documentele necesare, dar și dintre intermediari și funcționarii ANC care puteau facilita depunerea dosarelor.
În funcție de serviciul oferit, aceasta solicita diferite sume de bani. Pentru verificarea preliminară a unui dosar ar fi cerut 100 de euro, pentru depunerea dosarului 500 de euro, iar pentru programarea jurământului 150 de euro.
În cazul unui dosar complet fabricat, care presupunea și falsificarea actelor de stare civilă în Ucraina, tariful ajungea la 5.000 de euro.
Acte de naștere, căsătorie și deces falsificate în Ucraina
Pentru construirea unei filiații românești fictive, D.M. ar fi colaborat cu P.D., cunoscut sub numele de „Dima”, persoană despre care procurorii susțin că se ocupa de falsificarea documentelor în Ucraina.
Documentele vizau acte de stare civilă precum certificate de naștere, de căsătorie și de deces. Acestea ar fi fost concepute astfel încât să ateste în mod nereal că bunicii persoanelor care doreau să obțină cetățenia română s-ar fi născut în perioada interbelică în regiuni precum Odesa.
Un exemplu prezentat în referatul de arestare este cel al colaboratorului M.A., cetățean tunisian care a pretins că dorește să obțină cetățenia română.
Deși acesta era tunisian, rețeaua ar fi încercat să îi construiască o filiație românească artificială. Pentru el ar fi fost fabricate documente potrivit cărora bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa, în anii 1928 și 1932.
Astfel de documente ar fi avut rolul de a crea aparența unei legături de descendență care să permită solicitantului să invoce procedura legală de redobândire a cetățeniei.
Funcționari ANC acuzați că ar fi permis intrarea dosarelor frauduloase în sistem
Potrivit anchetei, mecanismul nu ar fi putut funcționa fără sprijinul unor persoane din interiorul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Una dintre persoanele vizate este S.V., consilier superior în cadrul ANC, care ar fi avut rolul de a primi și înregistra preferențial dosare intermediate de D.M., inclusiv în situații în care documentele erau incomplete sau prezentau indicii că ar fi fost false.
Procurorii susțin că funcționara ar fi modificat programări și ar fi eliberat bonuri de ordine în mod subiectiv. În plus, interceptările telefonice ar fi surprins discuții în care aceasta îi explica lui D.M. cum să procedeze în sediul instituției pentru a nu atrage atenția camerelor de supraveghere.
Într-una dintre discuțiile interceptate, S.V. îi spune lui D.M. să o sune atunci când ajunge în sala instituției și să se așeze la fereastră.
„Ba da! Când vii, mă suni din sală de la geam! Stăm la fereastră! Şi te faci că completezi o hârtie! Da?”, îi spune S.V.
D.M. întreabă dacă în zona respectivă sunt camere: „Dar nu… acolo nu-s camere, nu?”
Funcționara îi răspunde: „Nu, mă! Că stăm la geam!… Atunci vino până…. până în ora nouă. Când vin paparudele astea.”
Potrivit informațiilor din referatul prezentat de News.ro, în alte discuții, S.V. ar fi oferit indicații cu privire la modul în care D.M. putea depune dosare fără prezența fizică a solicitanților.
Într-o altă situație, inculpata S.V. o instruia pe D.M. cu privire la modul în care să procedeze în sediul instituției atunci când îi remitea „medicamentele”, termen despre care anchetatorii apreciază că ar putea fi un cod pentru bani sau acte.
Cât costa „serviciul” pentru obținerea cetățeniei
Referatul descrie un adevărat sistem de tarife, în funcție de etapa procedurii și de nivelul intervenției promise.
D.M. ar fi perceput 100 de euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 de euro pentru depunerea acestuia și 150 de euro pentru programarea jurământului.
În cazul în care solicitantul avea nevoie de un dosar complet, cu acte de stare civilă fabricate pentru a crea o filiație românească, suma ajungea la 5.000 de euro.
Pentru serviciile de trafic de influență, tarifele erau însă mult mai mari.
Ș.V. ar fi pretins 15.000 de euro de la colaboratorul M.A., susținând că poate interveni pe lângă persoane cu funcții de conducere din ANC pentru ca dosarul să fie soluționat cu prioritate.
Anchetatorii susțin, de asemenea, că Ș.V. se ocupa și de obținerea unor certificate lingvistice falsificate pentru persoane care nu cunoșteau limba română. Pentru acestea ar fi perceput între 600 și 1.000 de euro.
„O cheamă Claudia, este direct… şefa la tot ANC-ul”
În cazul colaboratorului M.A., suma solicitată de Ș.V. a ajuns la 15.000 de euro. Potrivit referatului, aceasta i-ar fi spus cetățeanului tunisian că are influență directă asupra conducerii ANC și că poate urgenta soluționarea dosarului până la sfârșitul anului 2026.
Într-o discuție interceptată, Ș.V. îi explică lui M.A. că o asemenea intervenție nu putea costa doar câteva mii de euro.
„Dacă ţie îţi spune cineva că te costă două mii sau cinci mii, nu există aşa ceva… adică se dă douăzeci de mii, se dă douşcinci (25) de mii, se dă…”, spune Ș.V.
M.A.: „Da, da! Sunt convins…”
Ș.V. continuă, explicând cine ar fi persoana despre care susținea că poate asigura rezolvarea dosarului: „…o cheamă Claudia, este direct zi…ââââ…şefa la tot ANC-ul, m-ai înţeles…îţi dau numele întreg…. Adică eu îţi dau numele exact la cine te duci, dar s-o aduc acuma să-i zic uite vrea să te vadă, nu pot…”
Potrivit anchetatorilor, Ș.V. ar fi lăsat astfel impresia că are acces direct la conducerea Autorității Naționale pentru Cetățenie și că poate determina soluționarea cu prioritate a cererii.
Flagrantul cu 7.500 de euro
Investigația a inclus folosirea unui investigator sub acoperire, identificat prin numele de cod „B.R.”, și a colaboratorului cu identitate reală M.A., cetățeanul tunisian care pretindea că dorește să obțină cetățenia română.
Pe parcursul operațiunii, sumele solicitate de membrii rețelei ar fi crescut în funcție de serviciul oferit.
D.M. ar fi pretins 5.000 de euro pentru pregătirea și depunerea unui dosar care urma să conțină acte false. Ulterior, Ș.V. ar fi solicitat 15.000 de euro, susținând că poate interveni pe lângă persoane din conducerea ANC pentru urgentarea procedurii.
Lovitura decisivă a anchetei a avut loc la 28 iulie 2026.
Ș.V. ar fi primit prima tranșă, în valoare de 7.500 de euro, de la colaboratorul M.A., pe terasa unui restaurant din București. Potrivit datelor din referatul de arestare, femeia a introdus plicul cu bani în geanta sa de lux, moment în care echipa de intervenție a imobilizat-o.
Un alt funcționar ANC, indicat în referat
În mecanismul descris de procurori apare și B.G.R., consilier superior în cadrul ANC și coleg cu S.V.
Potrivit referatului, acesta ar fi fost implicat în activități de primire preferențială a dosarelor intermediate de D.M.
Rolul său ar fi constat în primirea, verificarea și înregistrarea în sistemul informatic a unor cereri de cetățenie. Procurorii susțin că verificarea autenticității actelor ar fi fost făcută în mod intenționat superficial.
Dosarul mai menționează și implicarea unor avocați, printre care B.A. și B.R., care ar fi asistat la depunerea dosarelor și ar fi facilitat comunicarea dintre intermediari și funcționarii publici.
Rețeaua funcționa pe mai multe niveluri
Potrivit datelor din referatul de arestare, activitatea grupării era împărțită pe mai multe paliere.
D.M. era considerată pilonul central al grupării pe teritoriul României. Ea racola persoane interesate să obțină cetățenia, asigura documentele falsificate și menținea legătura cu funcționarii ANC.
P.D., cunoscut ca „Dima”, era persoana care se ocupa de falsificarea documentelor în Ucraina. Acesta s-ar fi deplasat frecvent în această țară pentru a obține extrase de stare civilă falsificate.
Ș.V. intervenea în etapa în care solicitanții aveau nevoie de urgentarea procedurilor și pretindea că poate face intervenții pe lângă persoane cu funcții importante în cadrul ANC.
S.V., consilier superior în cadrul ANC, ar fi asigurat, potrivit anchetatorilor, intrarea în sistem a dosarelor intermediate de rețea.
B.G.R., coleg cu S.V., este de asemenea indicat în referat ca fiind implicat în primirea și înregistrarea unor dosare intermediate de D.M.
În acest mecanism, fiecare participant ar fi avut un rol distinct: recrutarea solicitanților, fabricarea documentelor, depunerea dosarelor, facilitarea accesului în instituție și, în cazul unor servicii mai scumpe, pretinsa intervenție pentru urgentarea soluționării.
Peste 900 de cereri legate de activitatea grupării
Dimensiunea anchetei este indicată și de numărul de cereri care ar avea legătură cu activitatea grupării.
Potrivit datelor din referatul de arestare, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracțional organizat.
Curtea de Apel a dispus arestarea pentru 30 de zile a două dintre persoanele implicate în dosar.
Ancheta descrisă de procurori arată, astfel, un mecanism în care cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale pentru dobândirea cetățeniei ar fi fost transformați, prin documente falsificate și intervenții pretins ilegale în cadrul ANC, în solicitanți care aparent îndeplineau condițiile de descendență.
Precizările vin în continuarea informațiilor publicate de Adevărul despre cele două femei arestate în ancheta privind obținerea frauduloasă a cetățeniei române. Amintim că două femei cercetate într-un dosar privind emiterea de documente false pentru redobândirea cetățeniei române au fost arestate preventiv joi, 30 iulie. Anterior, procurorii Parchetului de pe lângă ÎCCJ dispuseseră reținerea acestora pentru 24 de ore și punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiuni de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale, instigare la abuz în serviciu și complicitate la dare de mită.
