Maria, fiica cunoscutului voievod-cărturar al Moldovei, Dimitrie Cantemir, este unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei românilor, dar și a Rusiei. De o frumusețe și o inteligență aparte, se spune că tânăra Maria i-ar fi sucit mințile țarului Petru I cel Mare.

Maria Cantemir și Petru I cel Mare, o presupusă idilă FOTO historia
Româncele sunt faimoase în toată Europa pentru frumusețea lor. Iar acest renume, se pare, a fost de când lumea și pământul. Bunăoară, o frumoasă moldoveancă l-a fermecat pe unul dintre cei mai importanți țari ai Rusiei și, totodată, unul dintre cei mai puternici monarhi ai continentului la începutul secolului al XVIII-lea. Tânăra se numea Maria Cantemir, fiica faimosului domn-cărturar Dimitrie Cantemir, aflat până la sfârșitul vieții în exil la curtea Rusiei.
Iar țarul care s-ar fi îndrăgostit lulea de superba prințesă moldoveancă era nimeni altul decât țarul Petru I cel Mare, întemeietorul Imperiului Rus, transformând Țaratul Rusiei dintr-o țară izolată și înapoiată într-o mare putere europeană. Autorii ruși contemporani de la curtea Rusiei, dar și alte personaje din preajma Cantemireștilor, sugerează că Maria Cantemir a devenit amanta țarului, născându-i un copil din flori.
Maria, prima născută a Cantemireștilor
Maria Cantemir a fost primul copil al lui Dimitrie Cantemir. Mama sa era Casandra Cantacuzino, fiica fostului domnitor muntean Șerban Cantacuzino. Dimitrie și Casandra s-au căsătorit în 1699, după o poveste de dragoste ca-n filme. Casandra avea doar 17 ani când Dimitrie, un prinț moldovean, fiul fostului domnitor Constantin Cantemir, se îndrăgostește nebunește de ea. Casandra, la rândul ei, se îndrăgostește fără scăpare de tânărul moldovean.
Deși Constantin Brâncoveanu a încercat să destrame relația dintre cei doi, din motive dinastice, Dimitrie și Casandra s-au căsătorit, după multe peripeții, la Iași. Au rămas împreună până la moartea domniței, în 1713, trăind una dintre cele mai frumoase povești de iubire din istoria românilor. Au avut împreună opt copii. Primul născut, așa cum am precizat ceva mai sus, a fost o fată, Maria. S-a născut în anul 1700, la Istanbul, în Imperiul Otoman.
Tatăl ei, Dimitrie Cantemir, era la acea vreme capuchehaie, adică agent sau reprezentant diplomatic în Imperiul Otoman. De altfel, copilăria sa, până la 10 ani, și-o va petrece la Istanbul. Ulterior, în 1710, când tatăl ei ajunge domnitor al Moldovei, se întoarce în țara sa adevărată. Nu avea să rămână în Moldova decât opt luni. După bătălia de la Stănilești din 1711, dintre ruși și turci, pierdută de Petru I cel Mare, dar și de tatăl ei, aliat al țarului, urmează exilul în Rusia, alături de familie. Nu se va mai întoarce niciodată pe meleagurile strămoșilor ei.
O femeie sofisticată, inteligentă, erudită
Maria a crescut, practic, în Rusia. Avea o inteligență sclipitoare și a moștenit pasiunea tatălui ei pentru știință și carte. Dimitrie Cantemir se bucura de o poziție deosebită la curtea Rusiei țariste, fiind consilierul personal al lui Petru cel Mare. Cantemir a primit numeroase moșii, iar la 1 august 1711 a fost învestit cu titlul de principe serenissim al Rusiei. În acest context, fiica sa, Maria, s-a bucurat de tot confortul unei tinere din înalta nobilime, având acces la o educație deosebită. Era, de altfel, o prezență sofisticată care impresiona atât prin frumusețe și inteligență, cât și prin atitudine. De-a lungul anilor petrecuți în Rusia, Maria Cantemir a devenit o persoană perfect adaptată vieții de la curte, știind să gestioneze cu abilitate problemele familiei.
„Maria nu trăiește, însă, doar în lumea tare a esențelor spiritului. Ea îi solicită fratelui său să îi trimită cărți, se ocupă de relațiile sociale ale familiei, e un factor de influență pentru fratele ei. Conștientă de eternul joc al obligațiilor sociale – obligă-mă ca să te oblig –, îl roagă pe Antioh să facă diferite favoruri, cum ar fi, de exemplu, să ia sub ocrotirea sa pe „fiii doctorului Tellis”. În același timp, Maria Cantemir este și un bun administrator. Dă socoteală ce a făcut cu banii primiți pe recolta vândută a moșiilor familiei, îi trimite fratelui blănuri cu care să își deschidă saloanele doamnelor de calitate de la Paris ori Londra. Inteligentă, sofisticată, dar dovedind și un remarcabil simț practic, Maria dă seama de socializarea diferită a puterii. Cei aflați pe treptele inferioare ale piramidei sociale reacționează diferit dacă stăpânul, bărbatul, e cel care tratează cu ei. Într-o notiță trimisă fratelui, Maria se plânge: „A trebuit să am de-a face cu bărbații”. Era vorba de o chestiune legată de contactul cu administratorul uneia dintre proprietățile Cantemireștilor. O tentează călugărirea, dar renunță la această opțiune la rugămintea fratelui. Vocea ei, răzbătând peste veacuri, în scrisorile care au supraviețuit, ne-o arată ca pe o adevărată doamnă a spiritului, care nu a rușinat în niciun fel nici familia ei, nici neamul ei”, precizează profesor universitar doctor Mihaela Mudure în „Maria Cantemir: identitate și re-prezentare”.
Femeia care l-a fermecat pe Petru I cel Mare
O tânără atât de fermecătoare și, totodată, atât de inteligentă și sofisticată nu avea cum să nu stârnească pasiuni. Se spune că însuși țarul Petru I cel Mare s-ar fi îndrăgostit nebunește de tânăra prințesă moldoveancă. Mai precis, ar fi cunoscut-o cu ocazia festivităților organizate în iarna anului 1721 pentru a marca încheierea Păcii de la Nystadt, cea care a pus capăt Marelui Război al Nordului (1700–1721) dintre Suedia și Rusia. Tratatul a marcat sfârșitul ascensiunii Suediei și transformarea Rusiei în mare putere europeană, după ce Petru cel Mare anexase Livonia, Estonia, Ingria și o parte din Karelia.
Istoricul Leonid Nikolaevici Maikov susținea că țarul s-a îndrăgostit de prințesă în timpul acelor festivități și că, mai mult decât atât, sentimentele erau reciproce. Maria Cantemir avea 21 de ani, în timp ce țarul avea 49. Același Maikov, bazându-se pe informații extrase din epistole și lucrări memorialistice, susține că Maria Cantemir a început o relație secretă cu țarul. Curând, pasiunea dintre cei doi i-a făcut să devină neglijenți.
Relația extraconjugală a țarului a devenit de notorietate; ba chiar ar fi aflat și soția acestuia, împărăteasa Ecaterina. Se spune că Dimitrie Cantemir a descoperit întreaga poveste destul de repede, dar nu s-a opus nicio clipă, sperând ca țarul să o ia de nevastă pe fiica sa și, în felul acesta, să dobândească din nou tronul Moldovei. Mai mult, se spune că Maria ar fi avut și un copil cu țarul Petru I.
Potrivit aceluiași Leonid Nikolaevici Maikov, prințesa Maria, însărcinată fiind, l-ar fi urmat pe Petru în Astrahan, în 1722, acolo unde călătorise și Dimitrie Cantemir pentru a-i servi țarului drept consilier pe probleme orientale și translator. Maria ar fi născut un băiat în Astrahan.
Există, totuși, două ipoteze principale: una care indică faptul că fătul a fost mort la naștere și o a doua în care se speculează că bebelușul ar fi fost otrăvit câteva luni mai târziu de oamenii de încredere ai țarinei Ecaterina, mai ales că nașterea unui băiat ar fi reprezentat o amenințare pentru poziția ei. În orice caz, se spune că relația dintre Petru și Maria ar fi continuat și după acest episod. Într-adevăr, un semn de întrebare a ridicat faptul că Maria nu s-a căsătorit niciodată, deși a fost pețită de personaje importante din rândul nobilimii ruse. Cu toate acestea, țarul nu a pus niciodată problema căsătoriei cu Maria Cantemir sau a repudierii soției sale, Ecaterina. Unii bănuiesc că ar fi fost doar o relație foarte pasională, de cel mult trei ani, după care țarul ar fi renunțat.
Bârfe, zvonuri și o calomnie transmisă de-a lungul secolelor?
Unii cercetători din ultima perioadă sugerează că, de fapt, nu există dovezi concrete privind o relație dintre Maria Cantemir și țarul Petru I al Rusiei. Mai mult decât atât, nașterea unui copil din flori poate fi trecută la categoria bârfe, spun aceștia. Maria a refuzat să se căsătorească din principiu, ceea ce ar fi atras bârfe, presupuneri, răutăți, mai ales din partea pețitorilor refuzați.
„Se pare, primul care a supus unui examen critic pretinsa relație a prințesei Maria Cantemir cu țarul Petru I a fost Ștefan Ciobanu în cunoscuta lucrare „Dimitrie Cantemir în Rusia”. În compartimentul dedicat Mariei Cantemir în lucrarea „Dinastia Cantemireștilor”, publicată la Chișinău în 2008, subsemnații (acad. Andrei și Valentina Eșanu – n.r.), analizând informațiile pe care s-a sprijinit Maikov, înclină să creadă că cele spuse despre Maria nu corespund realității. Puțin mai târziu, tot la Chișinău, apare lucrarea „Moștenirea epistolară a lui Dimitrie Cantemir” de Victor Țvircun, care, de asemenea, respinge existența unui roman al lui Petru I cu Maria, arătând că relațiile dintre țar și Ecaterina, soția sa, erau deosebit de puternice și nu lăsau loc pentru alte pasiuni de acest gen. În lucrarea sa dedicată Cantemireștilor, apărută la Paris în primăvara lui 2009, istoricul Ștefan Lemny, punând alături notele lăsate de același Ivan Ilinskii, cele consemnate de Campredon în depeșele sale, dar și analizând opiniile unor istorici, arată, după opinia noastră destul de întemeiat, că așa-numita idilă dintre Petru cel Mare și Maria Cantemir mai curând nu a avut loc. Și, precum susțin biografii țarului, chiar dacă aceasta ar fi avut loc, la fel ca și în alte asemenea cazuri, Petru I nu i-a dat nicio importanță”, precizează academicienii Andrei și Valentina Eșanu în „Prințesa Maria Cantemir între ficțiune artistică și realitate istorică”, în Academos.

