Băile Herculane sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști, însă imaginea pe care o oferă multe clădiri din centrul istoric al stațiunii stârnește regrete multora dintre aceștia. O mulțime de clădiri istorice și un pod spectaculos își așteaptă de mai mulți ani salvarea de la ruinare.
Piața Hercules din Băile Herculane. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Băile Herculane, una dintre marile stațiuni antice de pe teritoriul României, dezvoltată de romani după cucerirea teritoriilor de la nordul Dunării, a fost redescoperită la mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu trecerea Banatului sub autoritatea Imperiului Habsburgic.
În secolul al XIX-lea, vechea stațiune termală a devenit una dintre cele mai apreciate destinații ale turismului balnear european. A fost un reper al călătoriilor pe Dunăre, aflându-se la mai puțin de 20 de kilometri de portul Orșovei, iar mai târziu a beneficiat de dezvoltarea căilor ferate care legau Banatul de Transilvania și de celelalte regiuni istorice ale României.
În secolul al XX-lea, stațiunea cu clădiri de epocă de pe Valea Cernei a continuat să se extindă. Mai multe hoteluri masive, cu 10–15 etaje și sute de camere, au fost construite pentru turismul de masă promovat de regimul comunist, începând din anii ’70. Clădirile lor au fost înfipte în versanții de calcar care domină așezarea, iar altele au fost ridicate printre construcțiile vechi din valea îngustă a Cernei, împânzită de izvoare termale care se revarsă în râu.
Declinul Băilor Herculane
După 1990, declinul stațiunii a fost dramatic. Numărul vizitatorilor s-a redus odată cu dispariția turismului balnear de masă, susținut în trecut de stat. Marile hoteluri construite în perioada comunistă au devenit supradimensionate și costisitor de întreținut, iar lipsa investițiilor, privatizările controversate și litigiile îndelungate au dus la închiderea și degradarea unora dintre ele.
Mai grav afectate decât clădirile din epoca socialistă au fost însă fostele embleme ale stațiunii (Băile Neptun, Cazinoul, Pavilioanele 4 și 12, Pavilionul de Hidroterapie, hotelurile Traian, Decebal și Severin, băile Hebe, Diana și Apollo), neglijate în mare parte și în anii de comunism. Vechi de aproape două secole, unele au ajuns în pragul ruinării, iar altele au fost scoase din uz și lăsate să se degradeze.
Câteva au putut fi restaurate ori puse în siguranță, chiar dacă de ani buni nu mai găzduiesc turiști sau nu mai sunt folosite ca locuri de agrement. Altele au rămas în voia sorții.
Băile Herculane continuă să atragă anual zeci de mii de vizitatori, cei mai mulți în timpul verii. Mai multe locuri din centrul istoric stârnesc însă regretul turiștilor. Cel mai cunoscut dintre acestea este Ansamblul Băilor Neptun, numit în trecut și Băile Imperiale Austriece.
Băile Neptun, clădirea emblematică în pericol
Ansamblul Băilor Neptun a fost construit între anii 1883 și 1886, pe malul drept al Cernei, și cuprinde clădirea băilor și două corpuri destinate instalațiilor și spațiilor tehnice. Băile erau legate de centrul stațiunii printr-un pod de fontă ridicat la începutul secolului al XX-lea, devenit și el monument istoric.
De mai mulți ani, spre surprinderea turiștilor, accesul pe pod este oprit din cauza stării sale avansate de degradare. Până în prezent, vechiul pod peste Cerna nu a fost inclus într-un proiect de restaurare și a rămas inaccesibil publicului.
În clădirile ansamblului au fost găzduiți împăratul Franz Joseph al Austriei și soția sa, Elisabeta, cunoscută drept Sisi, oaspeți de mai multe ori ai stațiunii de pe Valea Cernei. Restaurate în anii ’60, Băile Neptun au continuat să se degradeze în ultimele decenii, până când unele acoperișuri, tavane și componente ale zidăriei s-au prăbușit. Accesul publicului în apropierea clădirilor și pe podul de fontă a fost restricționat din cauza pericolului.
În ultimii ani au avut loc intervenții de urgență pentru punerea în siguranță a unor părți ale ansamblului, însă acestea nu au fost suficiente pentru a opri degradarea și a elimina riscul prăbușirii. În 2022, Băile Neptun au fost incluse de Europa Nostra și Institutul Băncii Europene de Investiții pe lista celor mai periclitate șapte monumente și situri de patrimoniu din Europa.
„După căderea comunismului în România, în 1989, stațiunea istorică Băile Herculane, inclusiv remarcabilul Ansamblu al Băilor Neptun, a fost abandonată și a intrat în degradare, deteriorarea accelerându-se începând din 2004. Deși Băile Neptun au fost declarate monument istoric de clasa A în 1980, acestea au continuat să se degradeze din cauza infiltrațiilor de apă și a intervențiilor necorespunzătoare. Din cauza lipsei fondurilor și a problemelor juridice, două ziduri structurale și o parte a acoperișului s-au prăbușit în 2019”, arătau reprezentanții programului Europa Nostra.
Aceștia mai aminteau că, ulterior, o echipă de voluntari, sprijinită de societatea civilă, a realizat intervenții temporare de punere în siguranță. Clădirea a continuat însă să se degradeze rapid, iar în decembrie 2021 un alt zid structural de la etajul superior s-a prăbușit din cauza infiltrațiilor.
Clădirile istorice blocate de litigii
Situația Băilor Neptun a fost afectată de litigiile îndelungate în care sunt cuprinse mai multe monumente din patrimoniul istoric al stațiunii. Băile Neptun, împreună cu alte clădiri, hoteluri și baze de tratament din Băile Herculane, fac obiectul procesului privind devalizarea fostei societăți Hercules SA, care deținea o mare parte din patrimoniul turistic al stațiunii.
Ancheta a început în 2016 și a vizat fapte comise în perioada 2001–2016, iar în 2022 DIICOT a trimis în judecată 35 de persoane, prejudiciul estimat de procurori depășind 120 de milioane de lei.
Imaginea 1/10:
Stațiunea Băile Herculane in 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (95) jpg
Potrivit anchetatorilor, societatea Hercules SA deținea, la momentul privatizării din 2001, aproximativ 50 de imobile, printre care cele mai importante hoteluri, restaurante și ștranduri termale ale stațiunii, dar și licența de exploatare a apelor termale. Anchetatorii arătau că, în anii următori, numeroase active au fost scoase din patrimoniul societății și înstrăinate în cadrul unei scheme care a implicat împrumuturi, ipoteci și executări silite.
În 14 noiembrie 2025, Curtea de Apel Timișoara a condamnat șase inculpați și a dispus trecerea în patrimoniul statului a 19 imobile și active din Băile Herculane.
Printre acestea se numără hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita și Roman, complexurile Hercules și Minerva, băile termale Apollo, Hebe, Venera și Diana, Cazinoul, stația de pompe și bazinul de apă ale Băilor Neptun. Hotărârea Curții de Apel Timișoara nu este definitivă, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, care judecă apelurile formulate împotriva sentinței. Până la pronunțarea unei decizii definitive, situația juridică a clădirilor a rămas neclarificată, iar intervențiile asupra lor nu pot fi realizate.
Alături de Băile Neptun, alte clădiri impozante din centrul istoric al stațiunii au rămas nefolosite și inaccesibile turiștilor. Admirate de la distanță, construcțiile din Piața Hercules își dezvăluie, de aproape, zidurile scorojite, acoperișurile și tâmplăria degradate, încăperile pustii și afectate de umezeală și elementele decorative distruse.
Podul de piatră restaurat
Unele monumente au fost incluse în proiecte de restaurare menite să le redea înfățișarea de altădată, însă lucrările au stagnat ori nu au mai fost finalizate. În alte cazuri, proiectele s-au dovedit mai eficiente.
Imaginea 1/11:
Stațiunea Băile Herculane in 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (62) jpg
Podul de Piatră peste Cerna, care face legătura dintre strada Cernei și Piața Hercules se numără printre lucrările de artă emblematice care și-au recăpătat strălucirea. A fost construit în 1865, pe locul unui pod mai vechi din lemn. Are o lungime de 36 de metri și o structură sprijinită pe două bolți cu deschideri diferite. Degradat în timp, podul a fost restaurat printr-un proiect finanțat din fonduri europene, în valoare de aproximativ 5,5 milioane de lei, și a redevenit una dintre atracțiile centrului istoric.
„Reabilitarea podului este o parte importantă a eforturilor de a reface monumentele istorice din centrul stațiunii Băile Herculane”, informau reprezentanții Primăriei la începerea lucrărilor.
Piața Hercules și statuia eroului mitic
Între Podul de Piatră și Podul de Fontă, pe malul stâng al Cernei, într-un loc în care izvoarele termale sulfuroase se revarsă în râu, Asociația neguvernamentală Locus și voluntarii Herculane Project au amenajat în ultimii ani un spațiu de promenadă și relaxare. Zona a fost curățată și înverzită, iar de-a lungul aleii au fost montate bănci și șezlonguri și au fost amenajate mici scăldători. Proiectul a vizat revitalizarea malurilor Cernei și refacerea vechii promenade, numită și Via Sissi și folosită în trecut de oaspeții stațiunii.
Imaginea 1/18:
Stațiunea Băile Herculane in 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (11) jpg
„În centrul istoric, chiar în arealul unde Asociația Locus a făcut lucrări, existau o promenadă și un pavilion, deseori utilizate chiar și de către împărăteasa Sissi. Acestea sunt atestate istoric prin diverse scrieri, imagini și cărți poștale de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, arătau reprezentanții proiectului.
Locul este frecventat de numeroși turiști, care se bucură de apele termale și de plimbările pe aleile grădinii cu flori și plante exotice amenajate pe malul Cernei. La celălalt capăt al Podului de Piatră, turiștii ajung în Piața Hercules, vegheată de aproape 180 de ani de statuia eroului antic devenit simbolul stațiunii. Monumentul a fost turnat în bronz la Viena, în 1847, de meșterii Ramelmayer și Glantz, și îl înfățișează pe Hercule purtând pielea leului din Nemeea și măciuca pe umărul stâng.
Originea Băilor Herculane
Dincolo de piață, drumul lasă treptat în urmă clădirile istorice și urcă pe Valea Cernei, spre Hotelul Roman, apoi către Șapte Izvoare și celelalte atracții ale Parcului Național Domogled–Valea Cernei. Aici, turiștii descoperă un ținut sălbatic și, privind spre versanții prăpăstioși, își pot face o idee despre modul în care s-au format Băile Herculane.
„Valea Cernei, strâmtă cum o vedeți, cu urieșele stânci de pe margini, cu desele mici cascade, cu mulțimea izvoarelor reci, calde și fierbinți, care erup parte la mal, parte în albia ei, toate aceste minuni geologice ale naturii își datorează existența unei mari revoluții vulcanice, petrecute în vremuri preistorice, cine știe cu câte mii de ani în urmă”, arăta, la începutul secolului al XX-lea, medicul balneolog George Vuia, de la Băile Herculane.
El susținea că, în locul văii de astăzi, s-ar fi aflat un singur munte, despicat în urma unor frământări geologice, iar prin fisurile formate ar fi izbucnit izvoarele calde, sulfuroase și sărate ale stațiunii.
Gara din Băile Herculane va fi restaurată
La celălalt capăt al stațiunii, un alt monument emblematic este așteptat să își recapete înfățișarea pentru care a fost admirat de aproape un secol și jumătate.
Gara din Băile Herculane, inaugurată la 20 mai 1878 și inspirată de arhitectura pavilioanelor imperiale vieneze, va fi restaurată printr-un proiect pentru care Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire în februarie 2026. Valoarea autorizată a lucrărilor depășește 12 milioane de lei, iar durata de execuție este de 24 de luni de la începerea efectivă a șantierului.
„Obiectivele proiectului sunt restaurarea și reabilitarea clădirii existente, monument istoric, restaurarea elementelor interioare și exterioare originale degradate, picturi inițiale, mozaicuri etc., lucrări ce vor fi realizate de artiști plastici atestați pentru refacerea componentelor artistice. Sala de așteptare va fi amenajată în holul central, ghișeul pentru casa de bilete va fi refăcut după modelul inițial, iar ceasul și scara interioară vor fi restaurate”, arătau reprezentanții regionalei SRCF Timișoara.
Gara din Băile Herculane se află pe traseul feroviar Caransebeș–Orșova, care va intra, la rândul său, într-un amplu proces de modernizare începând din 2027. Pe durata lucrărilor, estimată la cinci ani, circulația trenurilor va fi oprită complet pe linia Drobeta-Turnu Severin–Caransebeș, lungă de 111 kilometri.
Închiderea este prevăzută pentru perioada februarie 2027–februarie 2032, timp în care vor fi modernizate calea ferată, stațiile, instalațiile de electrificare și semnalizare și numeroase poduri, podețe, viaducte și tuneluri.
