Vai cum a trecut timpul! Când m-am apucat eu de YouTube, un setup de vlogging serios însemna mușchi și un rucsac plin: un mirrorless, un gorilla pod, un microfon deasupra și o lampă LED pe lateral. Dacă voiai 4K, sunet bun și lumină ca lumea, le cărai după tine toată ziua. Și știți care era faza? De cele mai multe ori nici nu apucam să le scot din rucsac, pentru că până le porneai, până reglai, până făceai șarful, momentul fugea. Camera de azi cântărește 233 de grame și schimbă complet ecuația. Se numește Insta360 Luna Ultra, are lentile Leica și, sincer, m-a câștigat.
Camerele mici nu au schimbat cum filmăm, ci cât filmăm
Trebuie să fim cinstiți de la început: nu o compar cu un mirrorless la calitate brută, chiar dacă scrie Leica pe ea. O compar cu numărul de momente pe care le prinzi versus cele pe care le pierzi. Cea mai bună cameră este aia pe care o ai la tine și pe care chiar o folosești, o să ți-o confirme și cei mai buni fotografi. Iar Luna Ultra rezolvă exact cele trei dureri ale rig-ului vechi: microfonul care atârna și scotea camera din balans, lampa LED pentru seară și pornitul greu. Aici, în trei secunde ai scos-o și ai dat rec.
Ecranul detașabil e adevărata șmecherie
Partea care m-a dat pe spate: ecranul se desface și devine în același timp telecomandă wireless și microfon. Poți face un stand-up direct în cameră fără lavalieră, sau îl dai cuiva din gașcă să vorbească în timp ce camera filmează din altă parte. Are patru microfoane cu filtru de zgomot preinstalat, iar în mijlocul înregistrării poți comuta de pe microfonul din cameră pe cel din ecran. Am pus și markere din mers, ca să știu care a fost take-ul bun. Stabilizarea e agresivă, nu doar mecanică pe gimbal, ci și electronică, iar deep tracking-ul te ține în cadru și te mută dintr-un colț în altul, chiar și pe mai multe fețe simultan.
Proba reală: munte, Apuseni și beznă totală în peșteri
Am băgat-o în rucsac și am plecat pe munte. S-au adunat zeci de ore de filmare din mână, fără suport, iar camera a devenit între timp camera noastră preferată pentru filmări în mișcare. Senzorul mare 8K nu e acolo neapărat pentru mai multă lumină, ci pentru zoom digital și stabilizare, iar împreună cu algoritmii scoate un efect de bokeh artificial, dar care arată bine. Am filmat de la 1x până la 12x (6x și 12x sunt crop din senzor, de aia ai nevoie de 8K), macro, slow motion 4K la 120 de fps și hyperlapse. Totul se mișcă datorită cipului Qualcomm pe 4 nanometri.
Cel mai mult m-a interesat partea de low light. În bezna totală din Cetățile Ponorului a văzut mai bine decât ochiul uman, iar diferența față de un DJI Action cu mod de noapte a fost clară: un senzor mare plus algoritmi puternici. Ca și pe Insta360 X5, camera care a schimbat jocul pe 360, se vede că firma asta a înțeles ce vor creatorii. Pentru cine merge pe partea cinematografică, există și 10-bit i-Log cu LUT-uri pentru grading în DaVinci Resolve, plus 8K Dolby Vision la 30 de fps.
Bateria care nu se mai termină
Aici a fost momentul wow: am terminat o zi de douăsprezece ore de filmare cu jumătate din baterie. E prima dată când o cameră de orice fel îmi ține atât, bate și telefoanele, bate și camerele de acțiune. Patru ore reale de filmare în 233 de grame, cu stocare și două obiective. Stocarea internă e de 47 de giga utilizabili, deci un card microSD bun devine util dacă tragi la rezoluții mari. Îți recomand carduri rapide, altfel riști să încetinești camera sau să-ți dea eroare în mijlocul filmării, iar noi avem carduri Lexar care merg foarte bine pe camera asta pe gb.ro.
Minusurile, spuse cinstit
Nu m-a plătit nimeni să vă zic asta, dar cred că după ce vezi toate review-urile o să dai cei 3.800 de lei fără ezitare. Sunt totuși două lucruri care m-au deranjat. Ecranul-telecomandă are propria baterie, pe care trebuie să o încarci separat. Și, mai enervant, Insta360 te obligă la lavalierele lor wireless native: dacă vrei o lavalieră de la alt producător, trebuie să bagi un receiver pe USB-C. Pe X5 puteam lega o lavalieră wireless de la alt brand direct. E doar o limitare de software și aș vrea să renunțe la ea. Nici partea de auto-edit cu AI nu m-a convins încă, dar pentru un reel rapid pe social media poate fi o opțiune.
Competiția care ne face bine
Ecosistemul de accesorii e sofisticat, de la un POV head tracker pe care îl pui pe piept, până la adaptorul USB-C care se transformă în mini trepied. E clar că Insta360 vrea să ocupe toată piața creatorilor. Iar lupta cu DJI e brutală și îmi place, pentru că exact rivalitatea asta, aceeași pe care am văzut-o la confruntarea Insta360 X5 vs DJI Osmo 360, ne-a adus produse din ce în ce mai bune. Abia aștept răspunsul celor de la DJI. Cât despre GoPro, care tocmai a scos o cameră ce vede pe întuneric, rămâne de văzut, pentru că, sincer, a mai zis cineva ceva convingător despre GoPro în ultima vreme? Am scris și despre declinul GoPro la #CURIOSITY 321.
Concluzia mea: de aici înainte, asta devine camera din rucsacul meu. O să vedeți din ce în ce mai multe filmări cu ea, în mașini, în mișcare, în vacanțe, peste tot. Așa că hai să vedem content de mai bună calitate și mai puțin AI slop. Voi ce cameră cărați după voi când plecați la drum? Spuneți-mi în comentarii și dați un share dacă v-a fost de folos.
