Agricultura, un domeniu în continuă dezvoltare și pentru care nevoia de forță de muncă înalt calificată este enormă, începe să redevină un domeniu căutat de adolescenți.
La Liceul Tehnologic „Gheorghe K. Constantinescu” din Brăila, singurul cu profil agricol din județ, numărul elevilor a crescut, în patru ani, cu aproximativ 300, ajungând în prezent la 950. A cunoscut, ca toate liceele cu profil agricol, și perioade grele, în care specializările din domeniul agricol erau ocolite de tinerii absolvenți de gimnaziu. Așa au apărut, cu 16 ani în urmă, clasele care propuneau calificări în domeniul industriei alimentare și în domeniul esteticii și igienei corpului omenesc și care se regăsesc și acum în oferta școlii. Ce se constată în ultimii ani este însă o revigorare a specializărilor agricole.
Nevoia de personal calificat în domeniul agricol este foarte mare, județul Brăila dispunând de un potențial agricol uriaș. Suprafața agricolă totală depășește 370.000 hectare, firmele din agricultură au nevoie de specialiști, dar nu cererea mare de forță de muncă, o veche nevoie a pieței, este cea care i-a ghidat pe tineri către specializările agricole, ci schimbarea care a intervenit în modul cum se învață agricultura la „Gheorghe K. Constantinescu” Brăila.
Cum schimbi convingerea că „dacă nu înveți carte ajungi la sapă”
Liceul din Brăila are astăzi câteva parteneriate importante care ajută școala să formeze viitori specialiști pe nevoile reale ale pieței, nu pe rigorile manualelor de agricultură din anii ‘80 după care încă se mai predă în școala românească. Pentru cultura mare colaborează cu Fundația Dicor Academy, care asigură practica elevilor având la dispoziție un parc impresionant de utilaje agricole și instalații de irigații în care elevii învață în câmp cum se pune utilajul în funcțiune, pentru ce este folosit, la ce tipuri de culturi, ce au de făcut etc..
Paturile inundabile, elemente din dotarea serei didactice FOTO: Alina Mitran
Elena Mereuță, reprezentanța Fundației Dicor Academy, a dezvăluit că entitatea pe care o reprezintă a început colaborarea cu liceul agricol din Brăila în anul școlar trecut, cu doi elevi. În prezent, fundația susține în sistem dual opt copii, patru de clasa a IX-a și patru de clasa a X-a, cărora le oferă transport, bursă, echipamentul necesar pe timp de practică și tot ce au ei nevoie în această perioadă, susținerea fiind angajată și pentru anul școlar următor. S-a pornit, a mai spus Mereuță, de la ideea că la liceul agricol nu mai trebuie să fie repartizați elevii amenințați că „dacă nu învață carte ajung la sapă”, pentru că agricultura se face astăzi pe alte baze, iar cunoștințele necesare unui specialist sunt complexe.
Ce s-a întâmplat este că, înainte chiar să apară în oferta educațională clasa de „Tehnician în agricultură/Horticultor”, disponibilă din anul școlar 2026/2027, în curtea liceului a apărut, între vechea seră care își așteaptă dezafectarea și solarul construit relativ recent, o seră inteligentă.
Sera, o investiție de 23.000 euro realizată în proiectul de colaborare cu World Vision România, are aproximativ 90 de metri pătrați și o tehnologie pe care elevii au mărturisit că și-o doresc în propriile ferme.
„În preuniversitar, pur și simplu liceele agricole se depopulau”
Liceul agricol din Brăila și World Vision România colaborează de patru ani, timp în care profesorii au fost formați să predea cunoștințe adaptate secolului în care trăim, după metode noi. Liceul este unul din cele 30 cu profil agricol susținute de World Vision România în toată țara.
Crenguța Bărbosu, manager al deprtamentului Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul World Vision România, a explicat cum s-a ajuns la susținerea liceelor agricole, după o experiență care a arătat că intervenția izolată nu va putea să schimbe lucrurile.
Crenguța Bărbosu, World Vision Romania – foto World Vision Romania
„Suntem în anul 2015. World Vision tocmai finalizează un proiect cu o fermă demonstrativă de creștere a vacilor cu lapte, o finanțare americană – a fost ceva foarte frumos -, proiect în care am văzut pe parcursul celor nouă ani în care s-a derulat că: nu găsim șef de fermă, nu găsim mulgător, nu găsim tehnician însămânțător, nu găsim nimic. Ne-am gândit că este o chestiune legată de zona Sighișoarei. Știți, acolo au plecat sașii în Germania, s-a depopulat un pic. După care am început o rundă de întâlniri cu universitățile agricole din toată țara, niște mese rotunde cu fermierii. Am descoperit că este o nevoie națională. Copiii nu se mai duc către învățământul agricol. Poate la facultate situația nu era atât de acută, dar în preuniversitar pur și simplu liceele agricole se depopulau. Din 72 de licee în anii ’90 ajunsesem la 57. În momentul de față avem 59 de licee agricole”, a arătat Bărbosu.
În 2020, Ministerul Agriculturii, la presiunea venită din rândul partenerilor din societatea civilă, a decis să se implice și să finanțeze liceele agricole.
Nevoile acestora sunt însă mari și nu pot fi, în continuare, acoperite doar din fonduri publice, astfel că World Vision România a „adoptat”, prin programul „Mândru să fiu fermier”, 30 de astfel de licee.
Liceul agricol din Brăila experimentează culturi diverse FOTO: A. Mitran
„Proiectul nostru de educație agricolă a plecat de la această nevoie stringentă despre care vorbeau toți fermierii: nevoia de specialiști în agricultură. Și nu vorbim aici de muncitori necalificați, vorbim de specialiști, vorbim de tehnicieni, vorbim de manageri de fermă și așa mai departe. Și atunci ne-am gândit că ăsta este punctul critic legat și de inima proiectelor World Vision, care este despre copii și care este despre mediul rural. A fost un mariaj natural între copiii din rural și opțiunea lor de a se duce către liceu agricol decât a rămâne acasă și a nu face nimic sau de a lua drumul străinătății pentru munci necalificate”, a adăugat Crenguța Bărbosu.
S-a pornit cu o finanțare de la Fundația Româno-Americană și s-a ajuns la un consorțiu în care astăzi sunt cinci organizații care trag la „căruța educației agricole preuniversitare”. Consorțiul „predică” Agricultura 4.0, iar pentru dezvoltarea conceptului s-au investit peste un milion de dolari în liceele agricole, aproximativ 650 de mii de euro ajungând în aceste licee doar în ultimii trei ani.
Cultura de lavandă în grădina Liceului Agricol Brăila – foto Alina Mitran
„Sera pe care o să o vedeți aici a costat 23 de mii de euro. La prețurile de astăzi, cu criza petrolului și ce s-a mai întâmplat pe plan mondial, a sărit la 28 de mii, ceea ce ne creează mari probleme. Aveam și în acest an plan să dotăm două licee cu sere, dar ne vom descurca până la urmă”, a mai spus Bărbosu.
Colaborarea cu liceul agricol din Brăila, începută în 2021, înseamnă nu doar sprijin pentru achiziția diverselor echipamente, ci un pachet amplu de intervenție.
Culturi în grădina Liceului Agricol Brăila FOTo: Alian Mitran
„Avem un curriculum care se numește «Călătorie spre anul 2050», în care îi învățăm pe elevi despre agricultura 4.0., a patra revoluție în agricultură, care este despre digitalizare și tehnologizare. Agricultura de precizie, agricultura care ajută omul să muncească mai puțin și totodată o face mai eficient. (…) Scopul este să producem mai mult folosind mai puține resurse. Cum? Ne ajută agricultura 4.0. Acest curriculum vorbește tocmai despre aceste lucruri, sunt niște materiale multimedia foarte frumoase, deosebite de orice material de agricultură (n. red. – manualele de agricultură din școală sunt din anii ‘80)”, a mai precizat Crenguța Bărbosu.
Pe lângă materialele multimedia, în cadrul proiectului „Mândru să fiu fermier” se organizează și sesiuni de pregătire pentru profesori, simpozioane și școli de vară la care sunt invitați inclusiv profesori din liceele agricole necuprinse în program. Tot prin program sunt finanțate achiziția de echipamente și vizite cu elevii la ferme care folosesc tehnologii noi pe scară largă.
Sera prezentului tehnologizat
Sera didactică a fost instalată la liceul din Brăila în 2025. Este nu „un Mercedes 600”, dar un „Mercedes Smart”. „Adică o seră mică, pentru că am vrut să spargem ideea multor școli agricole care vor o seră mare, cam cum sunt cele comerciale. Aici nu ne trebuie producție. Noi nu ne propunem să vindem salate la Metro, noi ne propunem să avem o seră suficient de mare să încapă câțiva copii pe care să îi învățăm.
Sera inteligentă are inclusiv un spațiu folosit drept sală de curs FOTO: Alin aMitran
Și asta a fost filozofia din spatele acestei sere. Este de mici dimensiuni, în schimb ca și tehnologie este top”, a evidențiat Crenguța Bărbosu.
Sera este acoperită cu trei straturi de folie de 200 microni. Stratul exterior asigură rezistența la vânt și zăpadă, fiind aleasă să facă față condițiilor de climă din România. Stratul intermediar asigură difuzia luminii, iar stratul interior este tratat anti-condens și are co-stabilizatori pentru pesticide astfel încât efectul produselor fitosanitare să se mențină mai mult timp.
Sera didactică are spațiu de curs și suprafață pentru cultivat FOTO: Alin aMiitran
„Când spun pesticide, vă rog nu vă speriați, nu e ceva groaznic. În agricultura convențională se folosesc îngrășăminte, tot felul de substanțe, care aplicate conform unei tehnologii de către un om care a fost la școală agricolă sunt foarte ok pentru oameni”, a adăugat Bărbosu.
Folia are eficiență energetică 40% astfel că, deși sera nu are sistem de încălzire, temperatura nu a scăzut pe timpul iernii sub zero grade Celsius, potrivit reprezentanților școlii.
A fost gândită pentru a le fi de folos elevilor și profesorilor pentru prima parte a anului școlar, perioada septembrie-decembrie, și, respectiv, ultima parte. Pe timpul iernii, în seră au fost culturi de salată verde și spanac, acum sunt plantați castraveții, o cultură care le-a dat, în ultimii ani, ceva bătăi de cap elevilor și profesorilor de la profilul agricol.
Liceul are în dotare inclusiv utilaje pentru cultura mare FOTO: Alina Mitran
Sera didactică este împărțită în trei zone, prima putând fi folosită drept sală de clasă. Are mese și scaune, copiii se așază, iar profesorii îmbină cunoștințele teoretice cu ceea ce se poate experimenta practic în seră.
Zona a doua este prevăzută cu mese de cultură, folosite pentru obținerea materialului săditor, iar zona a treia este rezervată suprafeței de cultivat.
Sistemul de ventilație este conectat la o stație meteo digitală, astfel că sera se deschide în funcție de temperatură și de direcția vântului. Și sistemul de picurare permite programarea în funcție de necesități.
Temperatura și umiditatea pot fi controlate digital FOTO: Alina Mitran
„S-a făcut un plan de culturi care a fost corelat și cu planul didactic pentru modulul de agropedologie. Planificarea s-a făcut în așa fel încât să putem să mergem în seră la lecția de pedologie despre calitate-sol și să facem acolo experimentul, pentru că tot avem seră, adică să folosim sera ca o clasă și nu doar ca un spațiu de practică”, a mai explicat Crenguța Bărbosu.
Sera didactică are avantajul că este locul în care elevii își pot permite să greșească, în spațiile de practică puse la dispoziție de partenerii de practică greșelile venind cu niște costuri pe care nimeni nu și le permite.
Tot pentru ceea ce observă în seră, dar nu numai, folosesc și drona achiziționată în același program „Mândru să fiu fermier”. Cu ea pot fotografia și filma de la culturi în diverse stadii de evoluție și până la evenimente din viața școlii, fiind folosită și de profesorii de TIC și de elevi.
Promovarea – cu produse obținute în școală
Tot ceea ce elevii și profesorii cultivă în cele două spații protejate (sera didactică și solarul cu o suprafață și mai mare construit lângă aceasta) și în grădina generoasă a liceului este ulterior procesat în atelierul din școală în care se pregătesc elevii de la specializarea industrie alimentară. Produsele rezultate – ceaiuri, conserve, siropuri, dulcețuri etc.. – sunt ulterior folosite în campanii de promovare și în campanii umanitare, liceul, care nu poate comercializa produsele obținute, donând cantități importante de produse către biserici, cămine, familii nevoiașe.
În grădina Liceului Agricol Brăila FOTO: Alina Mitran
„Am folosit toate aceste dotări în cadrul ofertei educaționale, pentru că noi încercăm să facem o educație agricolă de la vârste fragede. În special datorită serei didactice am avut vizite de la grădinițele din oraș. Copiii au fost foarte încântați. Chiar și toamna trecută i-am chemat, când am avut și Ziua Recoltei, și am avut o expoziție foarte frumoasă în școală. Sunt copii care poate nu știau ce este acela un ardei, ce este aceea o roșie. Partea cea mai drăguță, care pe mine m-a amuzat, într-un fel: s-au jucat foarte mult, s-au urcat pe combină, dar noi avem și o căruță pe care am reușit să o reconstituim. Și când au ajuns acasă copiii le-au spus părinților – vrem să ne cumpărați o căruță”, a dezvăluit directoarea liceului, prof. Silvia Zăinescu.
Începând cu anul școlar 2026/2027, în oferta școlii a apărut și clasa de horticultură, care, speră reprezentanții școlii, va crește și mai mult atractivitatea liceului.
Sera didactică, pe de altă parte, a fost folosită de aproape toți elevii școlii. O parte, admiși la alte specializări decât cele agricole, întreabă dacă se pot transfera, a mai spus directoarea Silvia Zăinescu.
Elevi în sera didactică FOTO: Alina Mitran
Dacă în trecut bazinul de selecție pentru învățământul de zi era constituit de școlile din mediul rural, în ultimii ani se observă un interes crescut pentru specializările agricole și din partea elevilor din urban, a mai precizat prof. Zăinescu, aproximativ 40% din elevii școlii fiind din oraș.
De asemenea, o cifră importantă este cea legată de numărul celor care aleg liceul și nu se mai trezesc „aruncați” la agricol în urma repartizării computerizate. Jumătate au fost, la ultima admitere, elevii care au optat pentru specializările de la Liceul Tehnologic „Gheorghe K. Constantinescu”, cifra fiind în creștere de la an la an.
Căminul-internat se degradează așteptând reabilitarea FOTo: Alina Mitran
Ar fi loc de mai bine? Evident că nevoile nu se opresc la cele deja rezolvate.
Deși se apropie de 1.000 de elevi, liceul nu are un cămin-internat, care ar fi de mare folos, pentru că sunt și elevi care fac naveta de la 40 de kilometri. Au avut internat, doar că acesta a intrat, cu peste 10 ani în urmă, într-un program de reabilitare, întrerupt între timp din lipsă de fonduri, astfel că în prezent clădirea, aflată „în conservare”, se deteriorează în așteptarea reluării lucrărilor. Liceul nu are nici cantină, și aceasta la fel de necesară, cele două obiective figurând pe lista celor pentru care se caută soluții.
