Atunci când plătești cu cardul sau cu telefonul, cheltui mai mult. Un studiu publicat în „Journal of Retailing” de o echipă de cercetători de la University of Adelaide arată că această diferență nu ține de buget, ci de felul în care este percepută cheltuiala. Când banii nu sunt văzuți fizic, oamenii sunt mai tentați să îi cheltuie. Datele strânse din 17 țări confirmă așa-numitul efect al plăților fără numerar.
Sursă foto: Unsplash
Analiza a inclus informații de la peste 11.000 de participanți. „Am găsit dovezi clare pentru existența unui efect pozitiv al plăților fără numerar, adică oamenii cheltuie mai mult atunci când folosesc aceste metode comparativ cu numerarul”, a explicat Lachlan Schomburgk, autorul principal al cercetării.
Diferența de consum apare în special la produsele asociate cu statutul social, precum bijuteriile sau hainele. Când decizia de cumpărare are o componentă emoțională, metoda de plată influențează suma finală cheltuită. Situația se schimbă, însă, în cazul bacșișului sau al donațiilor. „Contrar așteptărilor noastre, am constatat că plățile fără numerar nu duc neapărat la bacșișuri sau donații mai mari comparativ cu numerarul”, a mai spus Schomburgk.
Explicația ține de interacțiunea directă cu banii. Când plătești cash, vezi bancnotele, le numeri și ești conștient de suma dată. La plățile digitale, acest proces fizic dispare complet. „Când folosesc numerar, oamenii numără fizic bancnotele și monedele, iar actul de a cheltui devine mai evident. Dacă nu dai nimic concret din mână, este mult mai ușor să pierzi controlul asupra sumelor cheltuite”, arăta autorul studiului.
În contextul creșterii prețurilor, banii fizici pot funcționa ca un instrument de limitare a cumpărăturilor impulsive. „Pentru a evita să cheltuiască mai mult decât își propun, recomandăm consumatorilor să folosească numerar atunci când pot, pentru că funcționează ca o metodă de autocontrol”, afirma Lachlan Schomburgk.
De altfel, specialiștii atrag atenția asupra tranziției către o economie fără bani fizici. Variantele noi de plată, precum serviciile de cumpărături în rate sau criptomonedele, pot modifica și mai mult nivelul de consum. „Această tranziție scoate în evidență un aspect adesea ignorat: modul în care metoda de plată influențează comportamentul de consum. Înțelegerea acestui lucru ne poate ajuta să luăm decizii mai informate”, a mai semnalat acesta.
Plata cu cardul anulează „durerea” cheltuielii
Comportamentul observat de cercetătorii străini este confirmat și explicat în detaliu de experții în educație financiară din România. Această lipsă de control vizual este motivul principal pentru care bugetul personal dispare fără explicații clare la finalul lunii.
„Când vine vorba de gestionarea banilor, un sentiment prezent la foarte mulți oameni este senzația că ți se scurg banii printre degete. Cea mai frecventă cauză a faptului că ți se scurg banii printre degete este de multe ori metoda de plată. În momentul în care o persoană folosește preponderent cardul, asta înseamnă de cele mai multe ori că nu simte efectiv cum plătește și cât plătește”, explică pentru „Adevărul” expertul în educație financiară Adrian Asoltanie.
Pentru a înțelege fenomenul, specialistul amintește de un experiment relevant realizat la Massachusetts Institute of Technology (MIT). O sută de studenți au fost trimiși la cumpărături – jumătate au plătit cash, jumătate cu cardul – timp în care le-au fost monitorizați parametrii fizici și reacțiile neurologice.
„Ce s-a observat la cei care plăteau cu cash este faptul că se activa o zonă din creier care este responsabilă de gestionarea durerii, în timp ce la cei care plăteau cu cardul nu exista niciun fel de reacție sau de sentiment. Și asta vine să confirme exact acest fapt că o persoană când plătește cu cardul nu simte că plătește și consecința acestei lipse de efect este faptul că nu își dă seama cum i se duc banii”, subliniază Adrian Asoltanie.
Capcana abonamentelor și iluzia banilor mulți
Un alt risc major al plăților exclusiv digitale este automatizarea lor. Sume mici, retrase lunar pentru diverse servicii sau abonamente la aplicații de care am uitat, se transformă în timp în găuri financiare uriașe. „Sunt oameni care odată ce au automatizat o astfel de plată pot ajunge să plătească ani de zile pentru un serviciu sau pentru un produs pe care nu îl mai folosesc sau de care nu mai beneficiază de foarte mult timp. Prin simplu fapt că a rămas o plată automată și se trag din cont de acolo câte un pic, câte un pic… 20 de lei, 30 de lei, 7 euro, 5 euro, 3 euro…fiind plăți recurente, în timp pot să se adune sume foarte consistente”, arată expertul.
Mai mult, păstrarea tuturor veniturilor într-un singur cont curent, de unde se fac toate cheltuielile la comun, creează o percepție complet deformată asupra siguranței financiare.
„De cele mai multe ori apare un efect de falsă prosperitate, adică ți se pare că ai mulți bani în cont, începi să faci plăți fără să-ți dai seama cu această convingere – că sunt mulți bani. Dar, de fapt, din banii respectivi o parte sunt cumpărăturile de supermarket, o altă parte constă în chirie sau rată, o alta – grădinița sau after school-ul copilului, altă parte – avansul pentru o tabără, iar alta – alocată pentru haine. Atâta timp cât o persoană e dezorganizată financiar, nu și-a făcut niciun buget și face preponderent plăți doar cu cardul, asta se va vedea în mod evident în această senzație că ți se scurg banii printre degete, că nu rămân sau că nu-i controlezi suficient de mult”, punctează Adrian Asoltanie.
Cardul de credit: cum ajungi să plătești scaunul de mașină până când copilul merge la grădiniță
Efectul anestezic al cardului devine extrem de periculos atunci când este vorba despre banii băncii, continuă el. Specialistul avertizează că o achiziție făcută cu cardul de credit poate fi cu până la 30-40% mai scumpă și mai nejustificată decât una achitată cash, tocmai pentru că eșalonarea ascunde costul real. Oamenii evită să dea 10.000 de lei pe un telefon dacă trebuie să scoată toți banii odată, dar sunt dispuși să plătească rate de câteva sute de lei pe mai mulți ani.
„Am întâlnit oameni, de exemplu, care au dat pe un scăunel de mașină pentru copilul lor 8.000 de lei și i-am întrebat: dacă ar fi fost să plătiți efectiv cu banul cash, ați fi dat atâția bani pe un scăunel de copii? Au zis în mod evident nu, dacă aș fi plătit cash mi s-ar fi părut extrem de scump, dar faptul că îl plătesc în 3 ani de zile face achiziția mult mai rezonabilă. Paradoxul este că acest cuplu va plăti acel scăunel de bebeluș, acea scoică de bebeluș, mult timp după ce copilul lor va avea nevoie de un alt scaun. Pleacă copilul la grădiniță și ei în continuare vor plăti la acea scoică de bebeluș”, exemplifică Adrian Asoltanie.
Iluzia antreprenoriatului: Cum ajungi să fii angajat cu normă întreagă
Metoda plicurilor sau întoarcerea la controlul fizic
Soluția propusă pentru a recâștiga controlul este împărțirea bugetului în categorii clare: cheltuieli esențiale (mâncare, sănătate, locuință, utilități, rate, transport) și cheltuieli opționale (vacanțe, restaurante, haine, gadgeturi). Această împărțire devine cu adevărat eficientă atunci când este susținută de bani fizici.
„Împărțirea banilor pe categorii este foarte importantă și asta se face mai ușor sub formă de cash. Eu personal, la mine acasă, cu familia mea, avem un sistem de plicuri, astfel încât la începutul lunii scoatem o parte din bani în variantă cash și îi împărțim pe o serie de plicuri pe aceste categorii, astfel încât varianta cash îți mai oferă un beneficiu foarte important: niște limite. Faptul că observi la modul cel mai concret cum se subțiază plicul, cum se golește plicul și uneori, că asta e viața, observi și faptul că plicul este gol… este un feedback instantaneu”, concluzionează Adrian Asoltanie.
