Tensiunile dintre Iran și Statele Unite riscă să mențină blocată una dintre cele mai importante rute energetice din lume, după ce Teheranul a propus un plan în 14 puncte dificil de acceptat de Washington. În acest context, scenariile privind creșterea accelerată a prețului petrolului și implicit a motorinei capătă tot mai multă greutate, spun analiștii consultați de „Adevărul”.
Motorina va continua să se scumpească, spun analiștii. Foto arhivă
Iranul a prezentat Statelor Unite o propunere în 14 puncte pentru a pune capăt definitiv războiului, concentrându-se pe ridicarea blocadei navale, garanții de neagresiune, retragerea forțelor americane și ridicarea sancțiunilor. Având în vedere că aceste propuneri sunt greu de acceptat de SUA, cel mai probabil Strâmtoarea va rămâne blocată. spun analiștii.
În această situație, prognoza avansată de Trading Economics – care indică un posibil salt spre 110 USD/baril în T2 2026, 116 USD/baril în T3 2026, 120 USD în T4 și 124 USD în T1 2027 – nu este doar o estimare tehnică. Este un semnal de alarmă. Pentru că, dincolo de cifre, ea vorbește despre o schimbare de paradigmă: energia revine în centrul tensiunilor globale.
Dovada acestei teorii este chiar prețul de luni al motorinei, în condițiile în care barilul de petrol Brent era cotat la 108,7 dolari. La benzinăriile din București, motorina standard se vindea luni cu 9,67 lei/litru la Rompetrol și 9,73 lei/litru la Petrom, ajungând la 9,82 lei/litru la Mol și OMV și 9,94 lei/litru la Lukoil.
Chisăliță: Motorina poate ajunge și la 12,5 lei, dacă dolarul ajunge 6 lei
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru „Adevărul” că nu doar prețul țițeiului influențează scumpirea carburanților din România, ci și cursul valutar dolar – leu.
„Prețul motorinei poate ajunge la 11 lei dacă prețul țițeiului va fi de 120 – 124 dolari pe baril și cursul leu-dolari rămâne la nivelul actual.
Prețul motorinei poate fi însă și mai mare dacă leul se depreciază și mai mult în raport cu dolarul. Dacă dolarul ajunge 6 lei, mai adăugăm 1 sau 1,5 lei, adică un litru de motorină poate ajunge la 12,5 lei”, a declarat Chisăliță pentru „Adevărul”.
Gresoi: Prețul carburanților nu urmează liniar evoluția barilului
La rândul său, expertul în energie Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că prețul carburanților nu urmează liniar evoluția barilului, deoarece doar o parte din costul final este influențată direct de materia primă.
„Prețul carburanților nu urmează liniar evoluția barilului, deoarece doar o parte din costul final este influențată direct de materia primă. Aproximativ 40–50% din prețul motorinei reflectă cotația petrolului, restul fiind reprezentat de accize, TVA, costuri logistice și marje comerciale.
Benzina și motorina s-au scumpit din nou. Cât costă la principalele stații de carburanți
În aceste condiții, o creștere a barilului cu aproximativ 10–14% s-ar traduce, în mod realist, printr-o majorare mai temperată la pompă.
Estimarea indică faptul că, în cazul în care Brent ajunge în intervalul 120 – 124 dolari, prețul motorinei în România ar putea urca în zona 10,2 – 10,6 lei/litru, depășind pragul psihologic de 10 lei. Evoluția exactă va depinde însă și de cursul valutar leu–dolar, precum și de eventuale tensiuni logistice sau comerciale din piață. De asemenea, impactul nu este instantaneu, existând de regulă un decalaj de câteva zile până la una-două săptămâni, în funcție de stocuri și politica de preț a companiilor petroliere”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.
Petrolul scump nu mai e o anomalie
Între prognoză și realitate avem o piață ruptă în două. Pe de o parte, astfel de estimări sugerează o piață tensionată, în care oferta devine fragilă și riscurile geopolitice domină. Datele curente arată deja o tendință ascendentă, petrolul a depășit pragul de 105 USD/baril în 2026, iar modelele macro indică valori de peste 110 USD pe termen scurt, a adăugat specialistul.
Pe de altă parte, spune acesta, există o ruptură evidentă între prognoze. Instituții precum Energy Information Administration anticipează chiar o scădere spre 76 USD/baril în 2027 , iar J.P. Morgan vede prețuri în jur de 60 USD.
Această discrepanță nu este o eroare – este esența pieței petrolului, un echilibru precar între două forțe opuse.
„Petrolul scump nu mai e o anomalie, ci un scenariu. Dacă scenariul „Trading Economics” se materializează, el nu va fi rezultatul unei cereri explozive, ci al unei oferte constrânse. Conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele logistice pot împinge prețurile chiar spre 120 USD în scenarii extreme, potrivit unor analize recente”, spune expertul.
Mai mult, instituții internaționale avertizează că perturbările din regiune pot duce la creșteri semnificative ale prețurilor și la încetinirea economiei globale. Cu alte cuvinte, petrolul scump nu este despre creștere economică, ci despre risc.
Europa rămâne marele vulnerabil în acest context. Pentru statele europene, inclusiv România, implicațiile sunt directe și deloc confortabile: inflație persistentă alimentată de scumpirea energiei și a transportului, presiune tot mai mare asupra costurilor industriale și riscul de stagnare economică în sectoarele energointensive.
Economiile dependente de importuri energetice devin primele afectate de un preț al petrolului care ajunge la 120 USD/baril. Efectele nu sunt izolate, ci se propagă în lanț, de la combustibil la alimente, amplificând impactul asupra întregii economii.
În acest context, spune Chisăliță, întrebarea nu mai este dacă petrolul va ajunge la 120 USD sau va coborî la 60 USD, ci ce scenariu geopolitic va prevala. Dacă tensiunile persistă, scenariul avansat de Trading Economics devine plauzibil. Dacă însă oferta crește și conflictele se temperează, scenariile de scădere a prețurilor ar putea câștiga teren.
„Realitatea este că piața petrolului nu mai este determinată doar de factori economici, ci din ce în ce mai mult de geopolitică. Prognoza de peste 120 USD/baril nu este doar îngrijorătoare, ci și simbolică: marchează revenirea petrolului ca instrument de putere globală. Dacă în anii 2010 piața era dominată de supraproducție și tehnologie, în anii 2020 este dominată de conflicte și incertitudine”, a adăugat specialistul.
