Piețele bursiere americane au scăzut puternic vineri după-amiază, în contextul în care acțiunile companiilor tehnologice au înregistrat pierderi abrupte, alimentate de un raport al locurilor de muncă mai solid decât se aștepta. Datele au amplificat temerile că Rezerva Federală ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile mai devreme decât anticipau investitorii.
Piețele bursiere americane au scăzut puternic vineri după-amiază/FOTO:EPA/EFE
Indicele S&P 500 a pierdut 2,6%, consemnând cea mai mare scădere într-o singură zi din ultimele luni și încheind astfel prima săptămână de declin din ultimele zece. Nasdaq Composite a fost lovit cel mai puternic, cu un recul de 4,7% — cea mai severă scădere din aproape patru ani. Dow Jones Industrial Average a coborât cu 1,3%.
Sectorul tehnologic a tras piața în jos, în condițiile în care acțiunile care alimentaseră recentele maxime istorice au suferit corecții abrupte: Nvidia a pierdut 5,5%, Broadcom aproape 7%, iar Micron Technology a scăzut cu peste 11%.
În cadrul S&P 500, acțiunile au fost relativ echilibrate între câștigători și pierzători, însă ponderea ridicată a marilor companii tech — cu evaluări ridicate — a amplificat impactul negativ asupra întregii piețe.
Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate în ultimele luni, încercând să evalueze evoluția inflației. Totuși, investitorii sperau încă la o eventuală reducere a ratelor — speranță care s-a diminuat considerabil după publicarea datelor privind piața muncii.
„Orice speranță pentru o reducere a dobânzii a fost practic eliminată de raportul foarte puternic privind locurile de muncă”, a scris Ronald Temple, strateg-șef la Lazard, într-o notă adresată investitorilor.
Așa-numitul „indice al fricii” a crescut cu peste 34%
Într-un semn al tensiunii de pe Wall Street, așa-numitul „indice al fricii” a crescut cu peste 34%, ajungând la 21 în ultimele ore de tranzacționare — cea mai mare creștere zilnică din ultimii doi ani.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 2,2%, până la 92,97 dolari pe baril, după ce înaintea conflictului din Iran se situa în jurul valorii de 70 de dolari. Creșterea prețului petrolului a alimentat scumpirea carburanților, contribuind la presiuni inflaționiste mai largi, inclusiv asupra bunurilor transportate.
Un indicator al inflației preferat de Rezerva Federală arată că prețurile au crescut cu 3,8% în aprilie, cea mai mare majorare din ultimii doi ani.
Piețele au mizat recent pe ideea unei detensionări a conflictului din Iran, însă negocierile rămân incerte, în ciuda unui acord preliminar de prelungire a armistițiului.
Sezonul raportărilor financiare se apropie de final. Lululemon a pierdut 7,9% după ce și-a redus estimările privind veniturile și profitul. În ansamblu însă, majoritatea companiilor au raportat rezultate peste așteptări, susținând raliul recent al piețelor.
Totuși, analiștii avertizează că evaluările ridicate ale companiilor tehnologice expuse temei inteligenței artificiale ar putea deveni dificil de justificat.
Bitcoin coboară sub 60.000 de dolari, la cel mai redus nivel din octombrie 2024
Bitcoin a continuat să scadă vineri, atingând minimele ultimelor luni și înregistrând o săptămână puternic negativă pentru investitori.
Criptomoneda a coborât cu 3,4%, până la 61.514,90 dolari, după ce anterior atinsese 59.099,25 dolari — cel mai redus nivel din octombrie 2024. Pe parcursul săptămânii, pierderile au ajuns la 16%.
Declinul a început după ce Strategy, compania fondată de Michael Saylor, a vândut o mică parte din deținerile sale de bitcoin, alimentând nervozitatea în piață și declanșând lichidări în valoare de sute de milioane de dolari. Presiunea a fost amplificată de creșterea randamentelor obligațiunilor americane, pe fondul raportului pozitiv privind piața muncii.
Acțiunile Strategy au recuperat parțial pierderile, dar au încheiat ziua în scădere cu 6,9% și săptămâna cu 24%, cea mai slabă performanță din noiembrie 2022.
La nivelul de 60.000 de dolari, bitcoin rămâne cu peste 50% sub maximul istoric de aproximativ 126.000 de dolari, atins în octombrie 2025.
Analiștii pun presiunea recentă pe o combinație de factori: vânzările Strategy și o reorientare a capitalului speculativ către alte active, în special acțiuni din sectorul inteligenței artificiale și semiconductori.
În paralel, un posibil catalizator legislativ — așa-numitul „Clarity Act” — pierde din tracțiune pe fondul diviziunilor politice, diminuând optimismul din piața cripto.
Corelația dintre bitcoin și piețele de acțiuni s-a schimbat semnificativ în ultimele săptămâni, după ce anterior evoluau aproape sincronizat.
Fondurile ETF pe bitcoin au înregistrat joi intrări nete de 3 milioane de dolari, întrerupând o serie record de 13 zile consecutive de ieșiri. Totuși, activele totale au scăzut la 80,4 miliarde de dolari, de la 107,8 miliarde la mijlocul lunii mai.
Unii investitori văd însă corecția ca pe o oportunitate. Directorul executiv al Strive, Matt Cole, a afirmat că fundamentele bitcoin „nu au fost niciodată mai solide”, considerând actualele niveluri drept o posibilă zonă de acumulare.
În altă parte a pieței cripto, Zcash a scăzut puternic după ce un audit de securitate asistat de inteligență artificială a identificat o vulnerabilitate veche, care ar fi putut permite crearea de monede false.
