Noua lege a salarizării, aflată în discuție la nivelul Guvernului, aduce o schimbare majoră în ceea ce privește remunerarea cadrelor didactice, care poate determina profesorii experimentați să iasă mai devreme la pensie, susține sindicalistul Alexandru Mihai Mihalcea, pentru „Adevărul”.
Profesorii pot ieși mai devreme la pensie din cauza noii legi a salarizării. FOTO: Inquam
Analiza acestuia vine într-un context marcat de dezbateri asupra grilei de salarizare, considerată ca fiind „prea compactă” și de către Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Potrivit liderului sindical, învățământul nu va fi atractiv, pentru că diferența dintre salariul de intrare în sistem și salariul de ieșire din sistem va fi foarte mică.
„În momentul de față, prin acest proiect de lege unitară de salarizare, se anulează în integralitate prevederile ordonanței 56, iar salariul debutantului va fi 1.000 lei mai mic. Plus că nu mai discutăm despre niciun fel de stimulare pentru colegii care au vechime și grade didactice. Pentru 40 și ceva la sută din personalul din învățământ, veniturile îngheață, grila este puternic comprimată, astfel încât diferența dintre salariul de intrare în sistem și salariul de ieșire din sistem va fi foarte mică, ceea ce vă duce în continuare sau va menține în continuare lipsa de atractivitate a domeniul educațional”, a declarat Marius Nistor la TVR Info, zilele trecute.
Mai departe, Guvernul a continuat demersurile de comprimare a grilei anunțând la presiunea profesorilor că va păstra indemnizația pentru dirigenție, care ar urma totuși să fie stabilită la o sumă fixă de 400 de lei brut pentru toți profesorii, indiferent de vechimea în muncă, în locul vechiului sistem de calcul procentual, care permitea salarii mai mari pentru cadrele didactice cu experiență.
Sindicalistul Alexandru Mihai Mihalcea subliniază că propunerea de 400 de lei nu este un compromis real, ci o măsură impusă unilateral, în condițiile în care negocierile pe această temă fuseseră deja purtate anterior.
„Propunerea recentă este ca profesorii să primească în continuare indemnizația pentru dirigenție, dar sub forma unei sume fixe de 400 de lei, iar întrebarea care se ridică este dacă acest aranjament ar putea fi acceptat de către profesori ca un compromis. În realitate, însă, nu este vorba de niciun compromis, deoarece negocierile pe această temă fuseseră deja purtate. Autoritățile au ajuns iarăși la concluzia că dirigenția este indispensabilă, dar Guvernului nu i-a convenit ca aceasta să rămână un procent de 10% calculat la salariul întreg, astfel că au stabilit că 400 de lei reprezintă o sumă corectă pentru toți profesorii, indiferent de vechime”, a declarat Alexandru Mihai Mihalcea.
Sindicalistul a comparat noua sumă cu vechea grilă de salarizare, arătând că profesorii cu mai multă experiență beneficiau de o indemnizație mai mare.
„Pe grila veche, profesorii cu mai multă experiență puteau primi chiar și 600 de lei, așa că, pentru cei cu sub 20 de ani de vechime, cei 400 de lei pot părea acceptabili, însă pentru cadrele didactice mai experimentate suma este insuficientă”, a explicat Mihalcea. El avertizează că această diferență va genera nemulțumiri și va descuraja profesorii bătrâni să continue să ocupe funcția de diriginte.
Sindicatele din Educație anunță amânarea grevei generale din învățământul preuniversitar
Sindicalist: Eliminarea progresiei salariale, un obiectiv al Guvernului
Un alt aspect criticat de Mihalcea este intenția autorităților de a elimina orice formă de progresie salarială bazată pe experiență, lucru care se reflectă nu doar în indemnizația de dirigenție, ci și în întreaga grilă de salarizare. „Ceea ce urmăresc autoritățile este, de fapt, eliminarea oricărei posibilități de creștere salarială graduală sau procentuală, iar tocmai dinamica anterioară le displăcea”, a spus sindicalistul.
El a explicat că noile grile de salarizare sunt extrem de compacte, astfel încât anii de experiență nu mai au un impact semnificativ asupra veniturilor profesorilor, ceea ce ridică întrebări serioase despre viitorul profesiei. „În ceea ce privește grilele de salarizare, acestea sunt acum atât de compacte încât experiența profesorilor nu mai contează semnificativ, ceea ce ridică întrebarea dacă această măsură va duce la scăderea interesului pentru profesie sau, dimpotrivă, va stimula tinerii aflați la început de carieră”, a afirmat Alexandru Mihai Mihalcea.
Potrivit sindicalistului, răspunsul este unul complex și, în esență, negativ pentru ambele categorii. Deși salariul de intrare ar putea părea mai atractiv pentru tinerii absolvenți, realitatea economică din marile orașe îl face insuficient. „Răspunsul este că probabil se va întâmpla puțin din ambele: salariul de intrare poate părea mai atractiv, dar în economia actuală este oricum insuficient, mai ales în orașe mari precum București, Cluj, Iași sau Suceava, unde chiriile sunt mult prea ridicate pentru ca un debutant să poată supraviețui”, a explicat Mihalcea.
Pe de altă parte, profesorii cu experiență, care se simt nedreptățiți, ar putea alege să părăsească sistemul. „Pe de altă parte, profesorii cu experiență, care se simt nedreptățiți de faptul că nu mai pot progresa salarial proporțional cu anii de muncă, vor cere mai devreme pensionarea sau vor căuta să migreze către alte meserii”, a avertizat sindicalistul.
Întrebat dacă profesorii cu experiență ar putea fi atrași de mediul privat, Alexandru Mihai Mihalcea a răspuns că această posibilitate există, dar a subliniat că nu este neapărat o soluție viabilă, iar migrarea în masă a cadrelor didactice ar fi un dezastru pentru sistemul public.
„Întrebarea dacă profesorii cu experiență ar putea fi atrași de mediul privat rămâne deschisă, dar nu cred că este cazul, deoarece sectorul privat nu oferă întotdeauna condiții mai bune; de multe ori, colaborările se bazează pe contracte de prestări servicii prin PFA sau SRL, iar stabilitatea nu este garantată. Mai mult, chiar și dacă s-ar întâmpla o astfel de migrare, aceasta ar reprezenta o tragedie, pentru că mutarea profesorilor din sistemul public în cel privat ar transforma educația într-un spațiu competitiv similar corporațiilor, ceea ce nu este un precedent de dorit, pentru că ar afecta atât continuitatea procesului educațional, cât și relația de încredere dintre profesori, părinți și elevi”, a conchis Alexandru Mihai Mihalcea.
