Săptămâna trecută, România a trecut prin unul dintre cele mai intense valuri de atacuri cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor publice.
Nu a fost vorba de un singur incident izolat, ci de mai multe lovituri aproape simultane – ANCPI, Ghișeul.ro și Ministerul Investițiilor au fost toate vizate în câteva zile. Cel mai grav, și cel care a afectat direct viața de zi cu zi a mii de oameni, a fost atacul asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Ce s-a întâmplat, concret
Pe 14 iulie, ANCPI a anunțat inițial un „incident tehnic major”. A doua zi a recunoscut adevărul: un atac cibernetic a scos din funcțiune toate sistemele instituției, inclusiv platforma e-Terra – sistemul prin care notarii autentifică tranzacțiile imobiliare și prin care cetățenii obțin extrase de carte funciară. Hackerii, care operează sub pseudonimul ByteToBreach, susțin că au exfiltrat date interne și cod sursă, deși ANCPI a declarat oficial că datele nu au fost compromise. ANCPI a estimat că e-Terra nu va putea fi repornită înainte de finalul săptămânii, ceea ce înseamnă că sute de tranzacții imobiliare au fost blocate complet, fără nicio alternativă.
În aceeași perioadă, site-ul Ghișeul.ro a fost clonat într-o campanie de phishing prin care utilizatorii erau păcăliți să creadă că au amenzi de plătit și să introducă datele cardului pe o pagină falsă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut și el un incident separat, mai puțin detaliat public până acum.
Cum vă afectează direct
Dacă ați vrut săptămâna trecută să vindeți sau să cumpărați o proprietate, să obțineți un extras de carte funciară pentru un dosar la bancă sau să autentificați orice act notarial legat de imobile, ei bine, nu ați putut. Notarii din toată țara au fost în imposibilitatea de a lucra, pentru că e-Terra este infrastructura centrală fără de care nicio tranzacție imobiliară nu este legal posibilă în România.
Impactul nu s-a oprit la cumpărători și vânzători. Dosarele de credit ipotecar aflate în curs de aprobare au fost blocate, termenele contractuale au fost puse în pericol, iar oamenii care aveau programate în acea săptămână semnarea actelor au trebuit să reprogrameze totul, cu consecințe în lanț. Un atac asupra unei singure instituții a paralizat practic o ramură întreagă a economiei – piața imobiliară – timp de aproape o săptămână.
Iar partea cea mai proastă e că mai sunt doar 11 zile până când se trece la TVA de 21% pentru achizițiile imobiliare, iar unii dintre clienți și-au planificat acum cumpărarea sau vânzarea de terenuri și imobile, tocmai pentru a prinde fereastra potrivită!
Bine, ca o notă optimistă, ANCPI a anunțat că are back-up salvat altundeva și că va face restaurarea datelor în curând. Asta dacă mai crede cineva autoritățile unui stat care declara, în noaptea tragicului eveniment de la Colectiv, că are tot ce îi trebuie. Urmările le știți voi deja, nu mai reiau!
Nu este prima dată și nu suntem singuri
România se confruntă cu atacuri cibernetice aproape zilnice asupra instituțiilor publice, după cum a recunoscut chiar directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Grupări cu legături proruse, precum Noname057(16), au vizat în mod repetat portaluri și aplicații guvernamentale românești, iar în primele luni ale lui 2026 au fost înregistrate peste 9.000 de atacuri de acest tip, vizând inclusiv Parlamentul, Bursa de Valori și Ministerul Afacerilor Externe.La nivel global, atacurile asupra infrastructurii guvernamentale au devenit un instrument obișnuit.
În 2022, Costa Rica a declarat stare națională de urgență după ce un atac ransomware a paralizat aproape toate ministerele. În 2021, Irlanda a suferit un atac similar asupra sistemului de sănătate, care a blocat spitalele timp de săptămâni. Australia, Danemarca și Estonia au trecut prin episoade similare, iar lecția comună din toate aceste cazuri este simplă – nu instituțiile mari și vizibile sunt cele mai vulnerabile, ci cele cu sisteme vechi, bugete mici de securitate și dependențe critice față de o singură platformă centrală.
Ce ar trebui să rețineți
Cel mai important lucru pe care îl puteți face acum este să nu cădeți în plasa phishing-ului: dacă primiți un mesaj că aveți o amendă de plătit pe Ghișeul.ro sau orice altă notificare urgentă de la o instituție de stat, verificați adresa URL cu atenție înainte să introduceți orice date. Adresa corectă este ghiseul.ro, cu conexiune securizată, iar statul nu vă trimite niciodată linkuri de plată prin SMS sau mesaje pe WhatsApp.
Pe termen lung, cazul ANCPI arată că infrastructura digitală a statului român are nevoie urgentă de investiții serioase în securitate cibernetică, redundanță și planuri de recuperare după dezastre. O instituție care gestionează toate datele imobiliare ale țării nu ar trebui să poată fi paralizată complet de un singur atac, fără nicio alternativă funcțională pentru cetățeni. Asta nu este o concluzie tehnică – este o chestiune de responsabilitate publică elementară.
Și ar mai fi ceva – dacă statul nu reușește asta, măcar voi, acasă, să păstrați datele confidențiale sau importante undeva unde aveți doar voi acces sau aveți și o copie de rezervă pe undeva!!!
