Într-o analiză
publicată în The Independent, editorialistul Owen Matthews scrie că Rusia se
confruntă cu tensiuni economice și politice tot mai mari, dar avertizează că un
Vladimir Putin împins la limită ar putea reacționa imprevizibil.
Vladimir Putin rămâne imprevizibil. FOTO: AFP
Criza combustibilului
ajunge la populație
Owen Matthews,
editorialist la The Independent, scrie că responsabilii politici de la Kremlin
încearcă să găsească un echilibru între nevoile uriașe ale armatei și
menținerea stabilității sociale pe care Vladimir Putin și-a construit imaginea
politică.
Cu toate acestea, după
patru ani de război, costurile conflictului nu mai apar doar în rapoartele
economice sau în bilanțurile militare. Pentru tot mai mulți ruși, ele se văd în
lucruri obișnuite: lipsa combustibilului, prețuri mai mari și o economie care
încetinește.
Una dintre cele mai
vizibile probleme este criza carburanților, provocată în principal de atacurile
ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești. După mai multe
săptămâni în care rafinării și depozite de combustibil au fost lovite,
numeroase regiuni au început să se confrunte cu lipsuri.
În analiza sa,
Matthews îl citează pe Igor Karpov, un șofer din Moscova care a fost nevoit să
se trezească înainte de răsărit pentru a sta la coadă la o benzinărie.
Karpov, inginer
pensionar și om de afaceri în vârstă de 61 de ani, a petrecut șase ore pentru a
umple rezervorul SUV-ului său Mitsubishi și câteva canistre păstrate pentru
situații de urgență.
„Am văzut în acțiune o mare superputere energetică”, a
spus el ironic. „Dar ar trebui să fiu recunoscător – statul la coadă pentru
benzină m-a făcut să mă simt din nou tânăr. În anii ’80, când mi-am cumpărat
prima mașină, trebuia să stăm toată noaptea la coadă și să cumpărăm cupoane de
raționalizare de pe piața neagră”, a povestit acesta.
În Rusia, se stă la coadă la benzină. FOTO: arhivă
Pentru autorul
analizei, astfel de situații arată cum războiul începe să afecteze viața
cotidiană a rușilor şi notează că, în realitate, cozile din Moscova reprezintă,
însă, doar o parte din problemă. Pe Telegram au apărut numeroase imagini cu
blocaje de zeci de kilometri în regiunea Krasnodar și cu probleme grave de
aprovizionare în Daghestan, Tuva și alte zone îndepărtate ale Rusiei.
Dronele ucrainene
lovesc infrastructura din spatele frontului
Potrivit lui Owen Matthews,
o altă mare problemă pentru Vladimir Putin este faptul că Ucraina a reușit să
folosească drone de mici dimensiuni pentru a lovi obiective aflate la sute sau
chiar mii de kilometri de linia frontului, afectând infrastructură pe care
Rusia o credea protejată de distanță.
Matthews citează date
publicate de Novaya Gazeta, potrivit cărora 31 dintre cele 38 de mari rafinării
rusești au fost lovite de la începutul anului, iar cel puțin 78 dintre cele 83
de regiuni ale țării se confruntă cu probleme legate de aprovizionarea cu
combustibil.
Explozie la o rafinărie din Rusia. FOTO: captură video
Pentru a acoperi
deficitul, Rusia a început să importe motorină mai scumpă din Belarus,
Kazahstan, China și India. Chiar şi aşa, lipsa combustibilului afectează
transporturile, agricultura și prețurile produselor de bază, într-o economie
deja apăsată de sancțiuni și de cheltuielile militare.
Potrivit datelor
citate de editorialist, războiul consumă direct și indirect peste 45% din
bugetul federal rus. În primele patru luni ale anului 2026, veniturile Rusiei
din petrol și gaze au scăzut cu 38,3%, conform Ministerului rus al Finanțelor,
iar veniturile cumulate ale celor mai mari 28 de companii rusești au fost cu
16,7% mai mici față de anul anterior.
Nemulțumirea începe
să se vadă și politic
Problemele economice
au început să se reflecte și în atitudinea populației. Centrul Levada din
Moscova, considerat ultima organizație independentă de sondare a opiniei
publice din Rusia, indică faptul că sprijinul pentru continuarea războiului a
ajuns la 24,3%, cel mai scăzut nivel de la începutul conflictului, în timp ce
majoritatea rușilor ar susține negocieri de pace.
Pentru Vladimir Putin,
momentul este sensibil și din cauza alegerilor parlamentare programate în
septembrie. Deși opoziția politică reală este interzisă în Rusia, o scădere a
sprijinului pentru partidul Rusia Unită, chiar în favoarea unor formațiuni
acceptate de regim, ar reprezenta o lovitură de imagine.
Şi discursul public s-a schimbat, mai observă editorialistul Owen Matthew. Criticile directe la adresa autorităților,
rare în primii ani ai războiului, au devenit mai frecvente pe rețelele sociale.
Astfel, pe canalele rusești de Telegram apar imagini cu șoferi furioși din
cauza problemelor cu combustibilul, localnici care critică lipsa apărării
antiaeriene după atacurile asupra terminalelor petroliere și chiar bloggeri
militari favorabili războiului care contestă deciziile comandanților și modul
în care este gestionat conflictul.
În acest context,
Vladimir Putin a recunoscut recent existența problemelor cu aprovizionarea, dar
le-a descris drept „temporare” și „nu critice” şi a transmis că Rusia își va
continua campania militară.
Tensiunile din
interiorul elitei ruse
Chiar dacă
nemulțumirea populației crește, Owen Matthews notează că adevărata
vulnerabilitate pentru Vladimir Putin ar putea veni din interiorul cercului de
putere de la Moscova.
Controlul Kremlinului
asupra presei și societății rămâne puternic, iar o revoltă internă împotriva
liderului rus pare puțin probabilă în lipsa unui colaps major al armatei. Un
document scurs din administrația prezidențială arată, potrivit autorului, că
autoritățile au pregătit scenarii prin care aproape orice rezultat al
războiului poate fi prezentat drept o victorie.
În schimb, tensiunile
din diferite grupuri ale elitei ruse devin tot mai vizibile. Pe de o parte sunt
oamenii de afaceri afectați de sancțiuni, de scăderea veniturilor și de
izolarea economică. De cealaltă parte se află structurile de securitate și cei
care au câștigat influență și bani datorită războiului și care depind de
continuarea conflictului.
„Toată lumea este obosită de război”, ar fi spus recent un oficial rus de rang înalt pentru
revista Kommersant Vlast. „Nu se întâmplă
nimic. Totul pare blocat într-un fel de gelatină, fără să meargă nici înainte,
nici înapoi. Avansurile noastre sunt mai mult decât compensate de atacurile cu
drone [ucrainene].”
La rândul său, Andrei
Melnicenko, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și supranumit „regele
îngrășămintelor”, a avertizat într-un editorial publicat în The Economist că
țara se îndreaptă spre un „fund de sac” și a cerut mai multă „suveranitate” pentru
elite și cetățeni în fața unui sistem tot mai autoritar.
Analista Tatiana
Stanovaya de la Carnegie Foundation consideră că situația este una fără
precedent de la începutul războiului.
„Pentru prima dată în ani de război, regimul rus pare să
fie aproape de o ruptură internă”, a spus aceasta, citată de Matthews.
Vladimir Putin nu e dispus să renunţe sau să facă vreun compromis
În ciuda acestor
tensiuni, Vladimir Putin nu pare pregătit să schimbe direcția. Editorialistul
de la The Independent subliniază că liderul rus rămâne factorul decisiv în
politica Moscovei și că nu există indicii că ar lua în calcul oprirea
războiului.
Dimpotrivă, semnalele
venite din interiorul Kremlinului indică pregătirea unei noi intensificări a
conflictului.
Reuters a citat
recent două surse apropiate conducerii ruse, dintre care una are întâlniri
regulate cu Vladimir Putin, care au vorbit despre o „probabilitate ridicată” ca
războiul să se extindă în lunile următoare.
Una dintre surse a
afirmat că Putin este hotărât să continue ofensiva pentru cucerirea întregii
regiuni Donețk și că a respins recent propunerile unor consilieri privind un
compromis bazat pe înghețarea actualei linii a frontului. Cealaltă sursă a spus
că liderul rus „are nevoie de un fel de victorie”.
„Vladimir, e timpul să te oprești”. Trump insistă că Putin este gata să încheie un acord de pace
În același timp,
unele voci din presa rusă au început să promoveze ideea unei escaladări directe
cu Occidentul, inclusiv prin atacuri asupra unor baze NATO din statele baltice
și România sau asupra fabricilor europene care produc armament pentru Ucraina.
Purtătorul de cuvânt
al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut recent că „nu există nicio îndoială
că Europa escaladează situația”, acuzând NATO că „a pornit pe drumul
militarizării și s-a dedicat confruntării cu Federația Rusă”.
Pe de altă parte, editorialistul
de la The Independent apreciază că o confruntare directă cu o țară NATO ar fi
una dintre cele mai riscante decizii pe care le-ar putea lua Kremlinul. Un
asemenea pas ar putea reface unitatea unei alianțe occidentale afectate de
divergențe, ar reduce scepticismul față de sprijinul pentru Ucraina și ar
atrage noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Problema, scrie
editorialistul, este că deciziile lui Vladimir Putin nu sunt întotdeauna
dictate de o evaluare rece a costurilor, ci imprevizibile.
„Șobolanul prins în
colț” și riscul unei reacții imprevizibile
Owen Matthews își
construiește analiza în jurul unei povești pe care Vladimir Putin a relatat-o
într-o serie de interviuri publicate în anul 2000, adunate ulterior în volumul „First
Person”.
Liderul rus povestea
că, în copilărie, a urmărit un șobolan într-o scară de bloc din Leningrad. Când
animalul s-a simțit prins, s-a întors brusc și l-a atacat.
„Deodată s-a întors și s-a aruncat spre mine. Am fost
surprins și speriat. Acum șobolanul mă urmărea pe mine”, a spus liderul rus folosind această întâmplare pentru a
explica pericolul de a împinge un adversar într-o situație fără ieșire.
Însă aceeași imagine
a fost interpretată diferit de liderii occidentali, care au văzut în ea un
avertisment privind modul în care Vladimir Putin ar putea reacționa atunci când
se simte amenințat.
Pentru liderul de la
Kremlin, această logică înseamnă continuarea războiului până la obținerea unei
victorii, chiar dacă prețul economic și politic devine tot mai mare.
În opinia lui Owen
Matthews, tocmai această combinație dintre presiune internă, refuzul
compromisului și convingerea că Rusia nu poate pierde face ca situația să fie
periculoasă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Occident.
