De ce ajung unii oameni în relații în care se simt controlați, manipulați sau permanent în conflict? Un nou studiu publicat în Journal of Sex & Marital Therapy arată că anumite trăsături de personalitate cresc semnificativ riscul unor comportamente toxice în cuplu, de la agresivitate și dominare până la presiuni emoționale sau sexuale.
Sursă foto: Shutterstock
Cercetătorii au analizat trei tipuri de comportamente asociate frecvent cu relațiile toxice: tendința spre manipulare, lipsa empatiei și nevoia excesivă de control și validare. Persoanele care au astfel de trăsături tind să fie mai impulsive, mai conflictuale și mai dispuse să îi controleze sau să îi manipuleze pe cei din jur pentru a obține ceea ce își doresc.
Cum începe, de fapt, o relație toxică
Studiul, citat de Psy Post, a fost realizat pe 624 de adulți care au răspuns la întrebări privind relațiile pe care le au, felul în care se atașează emoțional de partener și situațiile de agresivitate, presiune emoțională sau presiune sexuală trăite în cuplu. Rezultatele au arătat că persoanele care manifestau mai des comportamente manipulative și dominante aveau relații marcate frecvent de certuri, agresivitate și conflicte repetate.
Dintre toate comportamentele analizate, lipsa empatiei și tendința de a reacționa impulsiv au fost cel mai puternic asociate cu agresivitatea în relații. Cercetătorii spun că persoanele care au dificultăți în a crea legături emoționale autentice reacționează mai ușor ostil în situații tensionate și provoacă mai frecvent conflicte în cuplu.
În același timp, tendința spre manipulare și control a fost asociată mai ales cu presiunile emoționale și sexuale asupra partenerului. Potrivit autorilor studiului, aceste persoane folosesc frecvent tactici precum vinovăția, promisiunile false, șantajul emoțional sau pozițiile de putere pentru a obține controlul în relație.
Studiul mai arată că oamenii cu tendințe manipulative sau dominante ajung adesea în relații pline de certuri, tensiune și instabilitate emoțională. Chiar și după relații care i-au făcut să sufere, mulți ajung să trăiască din nou dinamici asemănătoare.
Psihoterapeutul adlerian Gabriela Răileanu explică pentru „Adevărul” că relațiile toxice rareori încep prin agresivitate evidentă.
„Mulți oameni ajung într-o relație toxică fără să își dea seama de la început. Rareori controlul, manipularea sau agresivitatea apar brusc și evident încă din primele luni. De cele mai multe ori, aceste comportamente se instalează treptat, printre momente de apropiere, promisiuni, intensitate emoțională și perioade în care relația pare să funcționeze foarte bine”, spune psihoterapeutul.
La început, controlul poate părea grijă, interes sau implicare emoțională. Replici precum „spune-mi când ajungi acasă, doar îmi fac griji pentru tine”, „nu-mi place prietena ta, simt că îți bagă idei în cap” sau „nu înțeleg de ce ai nevoie de timp fără mine dacă mă iubești” sunt adesea interpretate drept dovezi de iubire.
De ce este atât de greu să ieși dintr-o relație toxică
„În multe cazuri, persoana care ajunge ulterior să controleze sau să manipuleze este foarte atentă, prezentă și intens implicată la începutul relației. Tocmai de aceea, multe victime spun ulterior: «La început părea cea mai iubitoare relație pe care am avut-o»”, explică Gabriela Răileanu.
Ea spune că astfel de comportamente devin problematice atunci când apar constant și ajung să limiteze libertatea celuilalt. Gelozia prezentată drept dovadă de iubire, critica mascată prin „glume”, presiunea de a renunța treptat la prieteni sau familie și replicile precum „exagerezi” ori „îți imaginezi lucruri” sunt printre cele mai frecvente situații întâlnite în relațiile toxice.
Potrivit psihoterapeutului, unul dintre motivele pentru care oamenii rămân în astfel de relații este alternanța dintre apropiere și tensiune. Partenerii toxici nu sunt agresivi permanent. După conflicte apar deseori scuze, promisiuni și momente intense de apropiere.
„Victima începe să trăiască între teamă și speranță. După momentele dureroase urmează adesea apropierea, iar asta reactivează convingerea: «Poate chiar se va schimba»”, completează psihoterapeutul.
În timp, relația începe să afecteze stima de sine și încrederea în propriile percepții. Mulți oameni ajung să creadă că ei sunt problema și încep să se adapteze constant pentru a evita conflictele.
„Victima începe să gândească: «Poate chiar cer prea mult», «Poate sunt prea sensibil(ă)», «Dacă aș reacționa mai calm, nu s-ar enerva»”, explică Gabriela Răileanu.
Un alt semnal important este izolarea treptată de familie și prieteni. De multe ori aceasta apare subtil, prin comentarii precum „prietenii tăi au o influență proastă”, „mama ta se bagă prea mult în relația noastră” sau „văd că ceilalți sunt mai importanți pentru tine decât mine”.
Psihoterapeutul spune că mulți oameni rămân blocați în speranța că partenerul va redeveni persoana de la începutul relației sau că iubirea îl va schimba. În realitate, subliniază specialista, schimbarea autentică apare rar în lipsa asumării și a ajutorului specializat.
De altfel, Gabriela Răileanu atrage atenția că relațiile sănătoase nu se bazează pe frică, control sau tensiune permanentă. „Într-o relație sănătoasă, poți spune «nu» fără teamă, poți avea relații apropiate cu familia și prietenii, poți exprima ce simți fără să fii pedepsit(ă) emoțional și nu trăiești constant cu frica de reacția celuilalt. Iubirea sănătoasă nu înseamnă control. Înseamnă siguranță, respect și libertatea de a exista autentic în relație.”
