Am luat act, cu indignare profunda fata de un abuz inexplicabil, de comunicarile Consiliului Concurentei privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusa manipulare a ROBOR de catre participantii la piata.
Transmitem pe aceasta cale faptul ca sectorul financiar-bancar din Romania respinge ferm acuzatiile privind presupusa manipulare a ROBOR si avertizeaza ca aceste comunicari ale Consiliului Concurentei cu privire la adoptarea unei decizii de sanctionare a participantilor la piata – cu atat mai mult cu cat lipseste orice argumentare a faptelor savarsite sau a normelor legale incalcate – risca sa afecteze grav increderea publica, stabilitatea financiara si credibilitatea investitionala a Romaniei. Evolutia ROBOR trebuie inteleasa in contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani – inflatie, incertitudine, dezechilibre fiscale si cresterea costului finantarii – si nu transformata intr-o culpa atribuita sectorului bancar.
Totodata, facem un apel la prudenta institutionala, rigoare juridica, predictibilitate si dialog responsabil, astfel incat functionarea unei piete reglementate si rolul esential al bancilor in economie sa nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publica de natura sa alimenteze neincrederea.
Principii transmise de prezenta scrisoare deschisa
- Concluziile si comunicarile Consiliului Concurentei privind ROBOR reprezinta un abuz inexplicabil.
- Problemele economice ale Romaniei cer solutii, nu vinovati de conjunctura.
- Statul roman isi loveste propriul mecanism de finantare.
- Aceeasi speta, aceeasi institutie, verdict opus dupa zece ani afecteaza credibilitatea si predictibilitatea.
- Sanctionarea unei piete reglementate si transparente este o eroare strategica cu efect sistemic.
- Concluziile si comunicarile Consiliului Concurentei privind ROBOR afecteaza credibilitatea investitionala a Romaniei.
- Angajati cinstiti sunt pusi nedrept sub suspiciune publica.
- Transformarea problemelor macroeconomice in vinovatie sectoriala este o grava eroare de politica publica.
- Romania nu poate functiona ca economie europeana cu institutii transformate in instrumente de agresiune.
- Imbunatatirile se fac prin reguli, tranzitie si institutii, nu prin presiune publica.
Argumentatie
Respectarea normelor bancare a devenit neregula de concurenta, transparenta a devenit vulnerabilitate, un sector corect este blamat public pentru ca indrazneste sa se apere. Afirmam raspicat ca, spre deosebire de vocile publice care acuza bancile zilele acestea, institutiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate si obligatiile fata de clienti, fara a-si compromite reputatia pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment.
Vrem sa fie foarte clar: Nu bancile au produs inflatia. Nu bancile au produs pandemia, razboiul, criza energetica, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finantarea statului. In toate aceste crize, bancile au ramas un factor de sprijin pentru economie, companii si populatie. Un partener esential pentru stabilitatea economica a tarii a fost transformat in tinta publica pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat.
Rezolutia Consiliului Concurentei este, in opinia noastra, o eroare institutionala majora.
Transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale si sociale asupra unui sector solvabil, vizibil si supra reglementat, in locul gasirii unor solutii sustenabile pentru cauzele reale ale dezechilibrelor economice nu va rezolva problema, ci o va adanci. A pune sub semnul intrebarii cele 10 banci de importanta sistemica din Romania, a sugera ca bancile functioneaza impotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizata ca institutiile financiare sunt un adversar al societatii reprezinta o forma foarte periculoasa de populism financiar, exact cand Romania nu isi permite niciun alt fel de nou derapaj economic.
Autoritatile statului au obligatia de a actiona cu prudenta, echilibru institutional si rigoare juridica, mai ales atunci cand sunt abordate teme cu impact direct asupra increderii publice, stabilitatii financiare si dezvoltarii economice a Romaniei iar comunicarea publica ar trebui sa nu alimenteze perceptii de incertitudine, suspiciune generalizata sau adversitate fata de un sector esential pentru functionarea economiei. Nu serveste interesului public si nici interesului clientilor ca, inainte de clarificarea definitiva a situatiei de fapt si de drept de catre instantele competente, sa fie create sau intretinute asteptari nerealiste cu privire la existenta unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperarii acestora. O abordare responsabila presupune prudenta, rigoare si respect pentru procesul judiciar, astfel incat dezbaterea publica sa nu fie deturnata catre concluzii premature, de natura sa genereze confuzie, presiuni nejustificate sau dezamagiri ulterioare in randul clientilor.
Populismul financiar lasa note de plata grele in economie. Clientii si statul nu castiga nimic daca autoritatile statului isi submineaza partenerii financiari de care depind pentru functionarea economiei. Cine nu crede asta poate sa traga concluziile de la tarile din regiune care au pornit razboaie contra mediului privat. Astazi aceste state se afla intr-o stare economica fragila.
In fata acestei situatii, adresam decidentilor dar si societatii urmatoarele zece puncte de atentie si reflectie.
- Problemele economice ale Romaniei au nevoie de solutii, nu de vinovati de conjunctura.
ROBOR a crescut intr-un context marcat de inflatie ridicata, incertitudine globala, presiune pe lichiditate, cresterea costului banilor, dezechilibre fiscale si deteriorarea conditiilor macroeconomice din Romania. Nivelul ROBOR a reflectat inflatia, incertitudinea, dezechilibrele si crizele din ultimii ani.
A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovatii, nu drept un indicator al crizei, inseamna a nega si a inversa realitatea economica, a gasi in banci un tap ispasitor si a vinde oamenilor iluzia unor bani usor de obtinut, in timp ce problema reala deriva din inflatie si politicile inflationiste care au scumpit costul vietii.
 2. Este inexplicabil cum statul roman isi loveste propriul mecanism de finantare.
Statul roman se finanteaza intr-o piata in care bancile joaca un rol central. Bancile cumpara titluri de stat, sustin lichiditatea pietei, finanteaza economia si ofera stabilitate financiara intr-un sistem care depinde fundamental de incredere. Cand statul – reprezentat de Consiliul Concurentei – delegitimeaza public si pe nedrept sistemul bancar, loveste in propriul canal de finantare, in credibilitatea Romaniei si in costurile suportate de intreaga economie. Stabilitatea bancara reprezinta o infrastructura critica pentru stat, economie, companii si populatie, nu un privilegiu al bancilor.
Romania nu poate cere incredere de la pietele internationale, in timp ce ataca public, fara dovezi clare, una dintre principalele sale surse de credibilitate financiara.
3. O problema majora de credibilitate si predictibilitate: aceeasi speta, aceeasi institutie, verdict opus dupa zece ani.
La distanta de peste 10 ani, doua investigatii ale aceleiasi autoritati publice, respectiv Consiliul Concurentei, avand acelasi obiect, s-au finalizat cu rezultate diametral opuse desi conduita bancilor a ramas aceeasi. Daca o conduita, desfasurata intr-un cadru reglementat si confirmat ca atare de acelasi Consiliu al Concurentei in 2013, poate fi azi reinterpretata radical, devenind baza unei sanctiuni istorice si a unei campanii intense de defaimare si condamnare, atunci orice cetatean sau companie trebuie sa se intrebe nu doar daca respecta legea astazi, ci si daca nu cumva aceeasi lege va fi reinterpretata maine in defavoarea lor.
Romania are nevoie de autoritati coerente si responsabile, de reguli stabile si de un parteneriat social si economic previzibil.
4. A sanctiona functionarea transparenta a unei piete supra reglementate este o eroare strategica cu efect sistemic.
Piata ROBOR a functionat si functioneaza intr-un cadru cunoscut, reglementat si transparent. Nu poti cere transparenta si apoi transforma transparenta in vulnerabilitate, generand neincredere inclusiv cu privire la activitatea unei alte institutii publice si declansand astfel un conflict institutional. Nu poti cere conformare si apoi sanctiona conduita desfasurata in cadrul respectiv, cu atat mai mult cu cat nici nu se indica motivele sau normele incalcate. Nu poti cere stabilitate financiara si apoi produce incertitudine in exact zona care sustine stabilitatea.
O institutie cheie a statului nu poate actiona drept unealta de retorsiune populista. Se legitimeaza ideea ca orice institutie e arma de atac, presiune, anulare a realitatilor inconvenabile.
5. Rezolutia Consiliului Concurentei produce o lovitura majora asupra credibilitatii investitionale a Romaniei.
Romania transmite ca orice sector reglementat, supravegheat, esential pentru functionarea economiei poate fi pus public sub semnul suspiciunii doar pentru ca este asociat unui context macroeconomic inconvenabil.
Problema nu este doar impactul asupra bancilor. Problema este semnalul transmis catre investitori, parteneri financiari, agentii de rating, companii si piete.
6. Angajati cinstiti sunt nedrept pusi sub suspiciune publica.
In banci lucreaza zeci de mii de oameni care administreaza zilnic economiile, creditele, platile si planurile financiare ale romanilor. Acesti oameni au fost prezenti in pandemie, in crize, in restructurari, in finantarea companiilor, in consilierea clientilor si in mentinerea continuitatii financiare. Este profund nedrept ca munca lor sa fie asociata, prin comunicare publica imprudenta, cu ideea de conduita necinstita sau abuziva.
Nu poti pretinde ca protejezi oamenii discreditand de fapt tocmai acei oameni care lucreaza pentru siguranta financiara a fiecarui cetatean.
7.Transformarea problemelor macroeconomice pe care Romania le are intr-o vinovatie sectoriala este o grava eroare de politica publica.
Romania are probleme reale: inflatie, deficite, presiune bugetara, costuri de finantare, nevoia de reforme si nevoia de credibilitate fiscala. Aceste probleme nu dispar daca sunt transferate simbolic asupra bancilor. Dimpotriva, se agraveaza. Pentru ca se legitimeaza, astfel, ideea lipsei de responsabilitate economica si fiscala care poate fi oricand compensata de ordine administrative si amenzi arbitrare si exorbitante aplicate mediului privat. Nu poti vindeca economia atacand indicatorii care arata problemele.
8. Economia va plati pretul incoerentei.
O parte a statului cere stabilitate financiara, alta produce instabilitate reputationala. O parte cere finantarea economiei, alta slabeste increderea in finantatori. O parte cere investitii si capital, alta transmite semnalul ca regulile pot fi reinterpretate iar deciziile revizuite oricand, dupa nevoi sau interese punctuale. Aceasta incoerenta este costisitoare – se va vedea foarte curand in perceptia investitorilor, in costul capitalului, in apetitul de finantare si in increderea generala in economia Romaniei.
Cand statul isi incalca propriile reguli, nota de plata ajunge inevitabil la economie.
9. Romania nu poate functiona ca economie europeana daca institutiile se transforma in unealta de agresiune.
O economie europeana se bazeaza pe reguli clare, contracte ferme, predictibilitate, respectarea proprietatii private si respect pentru cadrul institutional. Daca actorii economici ajung sa fie sanctionati cand functioneaza intr-un cadru reglementat, mesajul transmis este devastator: nimic nu este definitiv, nimic nu este predictibil, nimic nu este protejat de o ulterioara reinterpretare.
Aceasta nu este doar o problema bancara. Capitalul si investitorii fug de arbitrar si de ostilitate administrativa motivata de miraje populiste.
10. In lumea financiara matura, imbunatatirile se fac prin reguli, tranzitie si institutii.
In lumea financiara matura, mecanismele se regleaza prin reguli, tranzitie si institutii. Nu prin linsaj public sau prin declaratii publice ale conducerii Consiliului Concurentei prin care s-a antepronuntat cu privire la concluzii, inainte chiar ca echipa de control sa fi primit si analizat observatiile entitatilor vizate de raport sau ale celorlalte institutii publice implicate in procesul de determinare a ROBOR. Nu prin incalcarea Constitutiei si a principiilor de drept privind prezumtia de nevinovatie. Nu prin concluzii impuse si prin negarea realitatii. ROBOR nu este un buton care se apasa sau se stinge. De el sunt inca legate contracte aflate in derulare, unele pe perioade foarte lungi. Trecerea catre alti indici de referinta, ori colaborarea pentru obiective sociale si economice adaptate unui nou context de tara se face printr-un proces predictibil, solid si atent calibrat. Acest tip de luciditate este necesara in Romania.
Ce este de facut?
Ne veti gasi in continuare langa clientii nostri, langa companiile pe care le finantam, langa oamenii ale caror economii le protejam si ale caror planuri financiare le sustinem.
Ne veti gasi aparand, pana la capat si prin toate mijloacele legale, un principiu esential: intr-un stat european, respectarea regulilor nu poate deveni motiv de condamnare publica.
Stabilitatea financiara si reputatia sectorului bancar NU pot fi sacrificate ad-hoc pentru o naratiune convenabila.
In acest context, lansam un apel la responsabilitate individuala si institutionala in comunicarea publica pe teme cu impact asupra stabilitatii financiare si credibilitatii Romaniei. Orice afirmatie sau interpretare publica trebuie sa se intemeieze pe fapte, rigoare juridica si respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea increderii trebuie sa isi asume consecintele generate.
Vom analiza si vom comunica daunele produse. Ele sunt reale.
Cu sinceritate,
In numele sectorului financiar-bancar din Romania
Bogdan Neacsu
Presedinte
Asociatia Romana a Bancilor
Sergiu Manea
Presedinte
Federatia Patronala a Serviciilor Financiare din Romania
