Deși elementele dentare moderne din aur pot părea o modă contemporană, noi cercetări sugerează că utilizarea aurului în stomatologie este o tehnică străveche, care a servit odinioară drept soluție medicală sofisticată. Conform unui studiu publicat în „British Dental Journal”, tratamentele dentare medievale erau mai mult decât simple decorațiuni; ele funcționau ca o formă avansată de tratament, cu secole înainte de apariția punților dentare moderne, transmite revista Vice.
Cercetătorii care au analizat rămășițele dintr-un cimitir medieval din Aberdeen, Scoția, au descoperit un fir subțire din aur de înaltă calitate, înfășurat în jurul a doi dinți. Acest artefact, care funcționa ca o versiune timpurie a unei punți dentare, a fost conceput pentru a stabiliza dinții slăbiți sau pentru a oferi o structură pentru proteze. Descoperirea evidențiază un nivel de ingeniozitate surprinzător pentru acea epocă, mai ales având în vedere că persoana respectivă a trăit probabil între sfârșitul anilor 1400 și anii 1600.
Calitatea materialului, aproximativ echivalentă cu aurul modern de 20 de carate, indică faptul că aceasta nu era o procedură obișnuită. Accesul la un astfel de tratament era aproape sigur rezervat celor bogați sau celor aflați în poziții înalte de putere. În această perioadă, omul de rând se confrunta cu opțiuni dentare rudimentare, suferind adesea de dureri de dinți care puteau duce la afecțiuni grave, precum septicemia. În schimb, elita putea apela la practicieni calificați, cunoscuți sub numele de „dentatores”. Acești specialiști foloseau metale durabile pentru a efectua reparații care erau, în parte, o necesitate medicală și, în parte, o etalare cosmetică.
Studiul menționează că procedura era, în esență, echivalentul medieval al „bling-ului”, amestecat cu un pic de stomatologie brutală, dar ingenioasă.
Acest pod din sârmă le permitea celor înstăriți să umple „golurile din zâmbet”, semnalând în același timp statutul social.
După cum au observat cercetătorii, această descoperire dovedește că, indiferent de epocă, oamenii au găsit întotdeauna modalități de a adapta resursele disponibile pentru a rezolva afecțiuni fizice.
Te-ar putea interesa și: Megastructura veche de 6.200 de ani „care nu ar trebui să fie acolo”, descoperită de arheologi în România
