Cifrele Eurostat arată că 61,4% dintre românii cu vârsta de 16 ani și peste nu-și permit o săptămână departe de casă, România ocupând ultimul loc în UE. Voucherele de vacanță, un instrument care a susținut industria turismului, au generat în acest an decontări cu 60% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Românii își permit cel mai puțin vacanțele, dintre cetățenii UE FOTO: arhiva/Iri Travel
Pentru aproape două treimi dintre românii de 16 ani și peste, o săptămână de vacanță departe de casă rămâne un lux pe care nu și-l permit. Datele Eurostat pentru 2025 plasează România detașat pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
În România, proporția celor care nu-și permit o săptămână de vacanță este de peste două ori mai mare decât media UE. În timp ce media UE este de 27,5%, datele pentru România indică faptul că 61,4% dintre cetățeni nu-și permit o săptămână de vacanță. Suntem urmați, însă la distanță semnificativă, de Grecia – cu 46,6% și de Bulgaria și Ungaria – cu 39,1%.
La polul opus se situează Luxemburg, unde doar 10,6% dintre cetățeni nu-și permit șapte zile de vacanță pe an; Suedia – 12,4%; Țările de Jos – 12,8%.
Diferența dintre România și Luxemburg, cele două extreme, este uriașă, de 50,8 puncte procentuale, România nefiind doar în coada clasamentului, ci clasându-se detașat pe primul loc. Dacă la nivel european aproape trei din zece cetățeni nu își permit vacanța, în România sunt mai mult de șase din zece.
Vacanța anuală, considerată o normalitate pentru o mare parte a Europei, rămâne inaccesibilă pentru majoritatea românilor, iar tot datele europene susțin această constatare.
România are una dintre cele mai reduse capacități de câștig din Uniunea Europeană. În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru un angajat cu normă întreagă a fost de 21.108 euro, față de 39.800 de euro la nivelul UE, astfel că, pentru o populație cu venituri mult sub media europeană, vacanța rămâne o cheltuială care poate fi ușor eliminată din buget atunci când banii nu ajung pentru toate.
Industria turistică, dependentă de turistul român, suferă și ea
Și dacă populația are o capacitate redusă de a-și permite vacanțe, orice instrument care suplimentează bugetul disponibil pentru concediu poate avea un efect în cascadă: ajută familia și generează consum turistic, susținând hoteluri, pensiuni, restaurante, transport și alte servicii implicate.
Un astfel de instrument a fost, ani de zile, reprezentat de voucherele de vacanță, a căror valoare pentru personalul din instituțiile publice a fost înjumătățită în 2025, de la 1.600 la 800 de lei. În 2026, valoarea a rămas de 800 de lei, dar a fost restrâns numărul potențial al beneficiarilor, prin coborârea plafonului de venit până la care se acordă voucherele de la 8.000 la 6.000 de lei net.
Banii nu puteau fi cheltuiți pe orice, ci erau direcționați către turismul intern, iar reducerea sumelor disponibile pentru vacanțe poate însemna și un consum turistic mai mic.
În primele șase luni ale acestui an, valoarea voucherelor decontate a scăzut cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Astfel, în primul semestru din 2026, valoarea totală a voucherelor emise a fost de 319.198.563,22 lei, în timp ce suma voucherelor decontate s-a ridicat la 289.246.403,92 lei. Scăderea față de perioada similară din 2025 este de 2% în ceea ce privește emiterea și de 60% la decontare.
Situația pentru iunie 2026 arată că au fost emise vouchere de 117.681.542,65 lei și au fost decontate vouchere de 74.775.266 de lei.
„Odată cu stabilirea pragului de 800 de lei pentru angajați, decontările au scăzut la jumătate și s-au stabilizat, exact așa cum era anticipat. La nivelul voucherelor de vacanță emise, scăderea de la un an la altul este de doar 2%. În schimb, valoarea decontărilor continuă să scadă în 2026, după ce scăzuse și în 2025 cu 10%, deoarece anul trecut turiștii mai aveau vouchere de 1.600 de lei din emisiunile anterioare. Dispariția din piață a voucherelor cu valori mai mari duce, în mod firesc, la o diminuare a sumelor disponibile pentru vacanțe. Astfel, nu doar că numărul deținătorilor este mai mic, dar și bugetele acestora s-au redus, ceea ce diminuează apetitul pentru călătorii în România. Acest fenomen se reflectă deja în scăderea rezervărilor timpurii. Am cerut Guvernului prelungirea cu 5 ani a cadrului legal pentru emiterea voucherelor de vacanță 2027-2031 și o indexare a valorii cu rata inflației”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Taxa care îi surprinde pe români în vacanță. Ce este „coperto” și de ce apare pe nota de plată
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) dă exemplul Republicii Moldova, care a introdus în 2026 posibilitatea ca angajatorii din sectorul privat să acorde angajaților vouchere de vacanță în baza unui mecanism susținut fiscal de stat. Acordarea, arată ANAT, este voluntară, iar valoarea voucherelor poate ajunge la 50% din salariul mediu lunar pe economie, respectiv aproximativ 8.700 de lei moldovenești în 2026.
„Pentru angajat, voucherul este neimpozabil și poate fi utilizat exclusiv pentru servicii turistice pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce transformă acest beneficiu într-un instrument de stimulare a turismului intern”, mai precizează reprezentanții ANAT.
În România, acordarea voucherelor de vacanță în sectorul privat rămâne opțională, iar angajatorii pot acorda aceste beneficii salariaților, sumele fiind deductibile la calculul impozitului pe profit în limita a șase salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare angajat, într-un an fiscal. Voucherele sunt suportate integral de angajator, astfel că facilitatea fiscală nu reprezintă o compensare directă sau o rambursare din partea statului, mai arată industria.
Valoarea voucherelor decontate a scăzut cu 60% în 2026 FOTO: ANAT
În Parlament au existat și propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ în vigoare, respectiv introducerea unui mecanism fiscal care ar fi permis firmelor plătitoare de impozit pe profit să deducă din impozitul datorat o parte din valoarea voucherelor de vacanță acordate angajaților, însă nu s-a trecut la fapte.
Industria turismului insistă că este nevoie de mecanisme de susținere, pentru că sunt în derulare peste 2.000 de proiecte de investiții, valoarea estimată a acestora cifrându-se la peste 6 miliarde de euro. Cifrele actuale nu sunt însă deloc îmbucurătoare, primul semestru al acestui an încheindu-se cu un grad de ocupare de doar 25-30%.
Controalele sau neglijența? Ce a ucis, de fapt, litoralul românesc: „Problema de fond rămâne”
Cum simte turismul românesc efectul scăderii valorii voucherelor decontate
ANAT susține că reducerea bugetelor disponibile se reflectă deja în scăderea rezervărilor timpurii. Voucherele, pe de altă parte, ar fi deopotrivă un beneficiu social și un instrument de politică turistică, subvenționând cererea internă. Fără vouchere, puterea de cumpărare destinată vacanțelor scade, scade cererea pentru turismul intern, scad rezervările, iar efectele se propagă în lanț și asupra restaurantelor, transportului și altor servicii.
Pentru românul care nu-și permite o vacanță, voucherul înseamnă șansa de a pleca. Pentru industria turistică, înseamnă un client care altfel poate să nu existe. Iar dacă România este deja țara UE în care cei mai mulți oameni nu-și permit o săptămână de concediu, reducerea acestui instrument poate deveni nu doar o problemă pentru hotelieri, ci și un nou obstacol pentru cei care vor să plece măcar o dată pe an de acasă.
Ceea ce voucherele de vacanță nu pot rezolva, în schimb, sunt alte probleme structurale ale sectorului de turism intern. Prețurile, cu toate eforturile industriei de a deveni competitivă, rămân ridicate, raportul calitate/preț încă este pus adesea în discuție de către turiști, oferta rămâne insuficient diversificată (deși se fac constant eforturi, iar unul dintre acestea este creșterea constantă a numărului de unități de cazare în regim all inclusive).
