România produce anual aproape patru milioane și jumătate de tone de lapte, însă doar o treime din această cantitate ajunge în fabricile de procesare. Restul rămâne în ferme, este vândut direct consumatorilor sau este transformat în produse tradiționale, arată un raport al Consiliului Concurenței.
Consiliul Concurenței recomandă fermierilor să se asocieze în cooperative. FOTO Adevărul
Industria lactatelor importă materie primă de aproximativ un miliard de euro pentru a acoperi necesarul de producție, în timp ce mulți crescători de animale nu predau laptele la centrele de colectare.
Unii nu reușesc să obțină un preț care să le acopere costurile, iar alții preferă să îl prelucreze în gospodărie, unde câștigul este mai mare, potrivit unui reportaj al Știrilor ProTV.
În județul Brașov, un fermier cu 30 de vaci spune că prețul oferit de procesatori pentru laptele bio nu acoperă cheltuielile, motiv pentru care a redus hrana animalelor, ceea ce a dus automat la scăderea producției.
Produsele artizanale, o nișă puțin vizibilă la nivel național
În alte zone, micii crescători transformă laptele în cașcaval, brânză sau smântână și vând direct clienților, fie la poartă, fie în piețe. Produsele artizanale, inclusiv specialități maturate sau aromatizate, câștigă tot mai mult teren, însă rămân o nișă puțin vizibilă la nivel național.
O parte importantă din laptele românesc ajunge la dozatoare sau este procesat în gospodării, unde producătorii își stabilesc singuri prețurile și își fidelizează clienții. Reprezentanții crescătorilor atrag atenția că piața este fragmentată, iar micii producători sunt numeroși, dar greu de identificat și de integrat într-un sistem unitar.
Consiliul Concurenței recomandă fermierilor să se asocieze în cooperative pentru a-și crește puterea de negociere în fața procesatorilor și pentru a obține prețuri mai bune. Raportul subliniază și o altă problemă: productivitatea vacilor din România este mai scăzută decât în alte state europene, ceea ce menține costurile ridicate și reduce competitivitatea.
