Inteligența artificială nu este o amenințare pentru piața muncii, dar schimbă profund modul în care oamenii învață o meserie, avertizează specialiștii consultați de „Adevărul”. Riscul nu este că AI va elimina toate locurile de muncă, ci că va reduce tocmai acea perioadă de început în care un tânăr învăța din sarcini simple, greșeli și experiență directă.
Inteligența artificială nu este o amenințare pentru piața muncii. Foto arhivă
Într-o economie în care algoritmii pot face deja o parte din munca de debut, România are nevoie de o nouă formă de ucenicie. Aceasta este una dintre cele mai importante provocări pentru educație și pentru angajatori: cum formăm oameni capabili să lucreze cu instrumente foarte puternice, fără ca aceștia să renunțe la propria gândire.
Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, susține că discuția despre inteligența artificială nu ar trebui să pornească de la interdicții, ci de la modul în care oamenii sunt pregătiți să folosească aceste tehnologii.
„Interdicțiile sunt o farsă. Studentul care vrea să folosească AI îl va folosi. Elevul care vrea să scrie tema cu ChatGPT o va face. Angajatul care vrea să redacteze un raport cu Claude o va face. Întrebarea nu este dacă folosesc AI. Întrebarea este dacă știu să îl folosească fără să își suspende propria gândire”, a declarat Bogdan Fârșirotu pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, provocarea reală nu este accesul la tehnologie, ci capacitatea oamenilor de a evalua rezultatele produse de aceasta, de a verifica informația și de a păstra responsabilitatea deciziilor.
AI schimbă începutul carierelor
Impactul inteligenței artificiale se vede deja în special în zona pozițiilor de început de carieră. Dr. Victor Iancu, consultant internațional de strategie și transformare de business, susține că AI nu elimină deocamdată profesii întregi, ci automatizează exact activitățile prin care absolvenții intrau în meserie și își construiau experiența.
Potrivit acestuia, angajările tinerilor cu vârste între 22 și 25 de ani au scăzut cu aproximativ 13% în profesiile cele mai expuse inteligenței artificiale, conform unui studiu Stanford din 2025. În același timp, angajații mai experimentați din aceleași domenii au fost afectați într-o măsură mai redusă.
Printre activitățile preluate tot mai mult de AI se află cercetarea preliminară, redactarea documentelor standard, realizarea prezentărilor, analiza inițială a datelor, modelele financiare de bază sau scrierea codului după specificații clare.
Până acum, traseul profesional era relativ previzibil: facultate – stagiu – sarcini simple – experiență – autonomie – expertiză. Inteligența artificială schimbă acest traseu, pentru că poate reduce tocmai etapa în care un tânăr acumula experiență prin sarcini de început.
Dacă AI preia o parte din sarcinile de început, susține Iancu, companiile trebuie să regândească modul în care formează viitorii specialiști.
În opinia sa, problema nu este doar că anumite activități dispar, ci că acele activități reprezentau baza formării profesionale. Prin ele, un debutant învăța să identifice greșeli, să înțeleagă consecințele unor decizii și să își formeze judecata profesională.
Economia are nevoie de oameni care pot lua decizii, pot evalua situații complexe și pot lucra cu probleme care nu au răspunsuri standard, nu doar de oameni capabili să producă rapid documente sau analize, avertizează consultantul de strategie.
Școala nu poate ignora o tehnologie deja folosită
Bogdan Fârșirotu consideră că sistemul educațional trebuie să renunțe la ideea că inteligența artificială poate fi ținută în afara școlii prin reguli restrictive.
„Școala românească are nevoie urgentă de o schimbare de logică. Nu încă o strategie stufoasă, nu încă un document cu termeni europeni, nu încă o reformă de hârtie. Are nevoie de integrarea explicită a instrumentelor AI în predare și evaluare, în locul unor interdicții imposibil de aplicat”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.
Schimbarea nu înseamnă folosirea AI pentru a înlocui procesul de învățare. Înseamnă ca elevii și studenții să fie învățați cum să folosească aceste instrumente critic.
Un profesor nu ar trebui să se limiteze la întrebarea „ai folosit AI?”, ci să urmărească procesul de lucru: ce întrebare a fost adresată instrumentului, ce informații au fost verificate, ce răspunsuri au fost respinse și care este contribuția proprie a studentului.
„Evaluarea trebuie mutată de la produsul final la procesul de gândire. Dacă tema este doar un text final, AI-ul câștigă. Dacă tema cere explicație orală, justificarea alegerilor, verificarea surselor și asumarea unei concluzii, studentul revine în joc”, a explicat Fârșirotu.
Universitățile trebuie să pregătească oameni care pot judeca, nu doar executa
De altfel, Victor Iancu arată că multe metode actuale de evaluare din universități se bazează pe activități pe care AI le poate realiza deja rapid: rezumate, referate, prezentări sau documente standardizate.
Ce angajați se caută în 2026. Competențele care fac diferența pe piața muncii
Această situație creează o diferență între ceea ce se întâmplă în educație și ceea ce solicită piața muncii.
În domeniul juridic, de exemplu, activitățile de început de carieră au fost mult timp legate de cercetarea documentelor, analiza legislației și redactarea unor materiale preliminare. Într-un mediu în care AI poate realiza rapid aceste sarcini, valoarea unui tânăr jurist se mută către capacitatea de a verifica informațiile, de a identifica erori și de a înțelege implicațiile unei decizii.
În economie și business, prezentările, analizele preliminare de piață sau modelele financiare de bază pot fi generate mult mai rapid cu ajutorul AI. Avantajul unui absolvent nu va mai fi viteza de redactare, ci capacitatea de a pune întrebarea corectă, de a înțelege o industrie, de a interpreta date și de a susține o recomandare.
Nici domeniul tehnic nu este ferit de schimbare. În inginerie și software, AI poate ajuta la scrierea codului, identificarea unor erori simple sau realizarea unor teste. Competența importantă devine însă capacitatea de a proiecta sisteme, de a înțelege arhitectura tehnică și de a verifica dacă soluția generată este corectă.
AI trebuie înțeles înainte de a fi folosit
Pentru Fârșirotu, alfabetizarea AI ar trebui să devină o componentă obligatorie a educației moderne.
„Nu în sensul superficial al unui curs despre cum facem prompturi frumoase, ci în sens serios: cum verificăm informația, cum detectăm halucinațiile, cum păstrăm contribuția umană, cum folosim AI pentru învățare și nu pentru fraudarea învățării, cum evităm dependența intelectuală, cum lucrăm cu date sensibile, cum păstrăm etica și responsabilitatea”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.
În același timp, educația trebuie să ajungă la generațiile care folosesc deja aceste instrumente. Datele prezentate de Fârșirotu arată că 37% dintre tineri află despre cursuri de pe Instagram, iar 20,2% de pe TikTok, în timp ce doar 5,2% mai caută astfel de informații pe Google.
România are nevoie de o nouă formă de ucenicie
Inteligența artificială schimbă nu doar instrumentele de lucru, ci și modul în care oamenii ajung să devină profesioniști.
Dacă în trecut un absolvent intra într-o companie și începea prin activități simple, care îi permiteau să înțeleagă domeniul și să acumuleze experiență, astăzi o parte dintre aceste activități pot fi realizate automat.
De aceea, universitățile și angajatorii trebuie să construiască împreună noi forme de învățare practică.
Fârșirotu susține că sunt necesare stagii de practică reale, cu responsabilități și rezultate măsurabile, implicarea angajatorilor în proiectarea ultimilor ani de studiu și evaluări care testează argumentarea, judecata și rezolvarea problemelor.
„Un profesor modern nu ar trebui să întrebe doar «ai folosit AI?», ci «ce ai cerut AI-ului?», «ce ai verificat?», «ce ai respins?», «ce argument este al tău?», «ce decizie ai lua tu dacă răspunsul AI este greșit?»”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, inteligența artificială nu schimbă valoarea oamenilor, ci schimbă tipul de competențe care devin importante. Capacitatea de a verifica, de a analiza, de a decide și de a lucra responsabil devine mai importantă într-o economie în care generarea rapidă de conținut și informație poate fi făcută de mașini.
În opinia sa, pentru România, provocarea este construirea unei noi forme de ucenicie, adaptată unei perioade în care oamenii trebuie să învețe nu doar o meserie, ci și modul corect de a lucra împreună cu inteligența artificială.
Studiu: tinerii folosesc AI pentru teme, iar cei mai mulți au înlocuit deja Google
De altfel, un studiu realizat de APSAP arată că inteligența artificială este deja parte din rutina de învățare. Potrivit cercetării, 96,9% dintre respondenți au folosit ChatGPT, iar 81,2% spun că au înlocuit, total sau parțial, căutările clasice pe Google cu un asistent AI.
Studiul mai arată că 42,3% folosesc inteligența artificială pentru rezolvarea temelor și a sarcinilor academice, 39,2% pentru redactarea de texte și eseuri, iar 26,9% pentru corectură. Cu alte cuvinte, AI este utilizat tocmai pentru activitățile prin care studenții își dezvoltau, până acum, capacitatea de analiză, argumentare și redactare.
Cercetarea evidențiază și un paradox. Deși 44,3% dintre tineri spun că principala problemă a instrumentelor AI o reprezintă răspunsurile inexacte, aproape 80% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de rezultatele pe care le primesc. În același timp, doar 8,2% au încercat Claude și 7,3% Perplexity, ceea ce sugerează că majoritatea folosesc un singur instrument, fără să compare răspunsurile sau limitele diferitelor platforme.
Și în rândul persoanelor active pe piața muncii utilizarea AI este ridicată. Studiul APSAP arată că 62,4% folosesc deja inteligența artificială într-o formă sau alta, însă cei mai mulți o utilizează punctual, pentru cercetare rapidă, automatizarea unor sarcini repetitive sau redactarea de documente. Totodată, 56,8% sunt convinși că AI nu le va înlocui profesia, ci o va transforma.
