Modelul tradițional al industriei manufacturiere, în care
producția era mutată în țări cu salarii reduse pentru a diminua
costurile, începe să își piardă relevanța. Inteligența
artificială, automatizarea și digitalizarea schimbă regulile
jocului, iar avantajul competitiv nu mai este dat exclusiv de costul
forței de muncă, ci de capacitatea companiilor de a transforma
fabricile în unități inteligente, cu productivitate ridicată.
Fabrica viitorului schimbă economia mondială. Foto BCG
Potrivit unui raport realizat de Boston Consulting Group (BCG) și BCG Institute, tehnologiile care definesc fabrica viitorului
pot genera creșteri ale productivității de până la 60%,
modificând fundamental economia producției industriale. Inteligența
artificială permite reproiectarea întregului proces de fabricație,
optimizând simultan consumul de energie, utilizarea materiilor
prime, randamentul producției și capacitatea fabricilor.
În acest context, competitivitatea nu mai este determinată doar
de diferențele salariale dintre state, ci și de modul în care
companiile reușesc să implementeze tehnologii avansate și să își
reorganizeze fluxurile de producție.
„Producătorii intră într-o nouă eră în care
competitivitatea nu mai este definită de comparații statice ale
costurilor, ci de capacitatea acestora de a reproiecta în mod
eficient configurațiile de producție, de la un capăt la altul”,
afirmă Daniel Kuepper, Managing Director și Senior Partner în
cadrul Boston Consulting Group și coautor al raportului.
Costurile mici cu forța de muncă nu mai
garantează succesul
Una dintre cele mai importante schimbări evidențiate de studiu
este faptul că, pentru prima dată, modernizarea unei fabrici
existente într-o țară cu salarii ridicate poate deveni mai
avantajoasă decât relocarea producției într-o economie cu costuri
reduse.
Până acum, diferențele salariale reprezentau principalul
criteriu în alegerea amplasării unei fabrici. Astăzi însă,
automatizarea reduce importanța costului forței de muncă, iar
investițiile în tehnologii inteligente pot compensa sau chiar
depăși avantajele oferite de salariile mici.
Mai mult, această tendință se manifestă chiar și în situația
în care statele cu costuri reduse investesc, la rândul lor, în
modernizarea propriilor unități de producție.
Europa și SUA riscă pierderi uriașe dacă nu
investesc
Raportul avertizează că lipsa investițiilor în fabrica
viitorului poate avea consecințe economice majore.
În Europa de Vest, aproximativ 1 trilion de dolari
din valoarea producției manufacturiere este expus riscului de
relocare, în timp ce în Statele Unite alte 440 de miliarde
de dolari s-ar putea confrunta cu același pericol dacă
fabricile nu vor adopta noile tehnologii.
Cu alte cuvinte, simpla existență a unei baze industriale solide
nu mai este suficientă. Fără digitalizare și automatizare,
companiile riscă să își piardă competitivitatea în fața celor
care investesc în noile modele de producție.
Geopolitica schimbă prioritățile companiilor
Pe lângă evoluțiile tehnologice, producătorii trebuie să
gestioneze și efectele unei economii globale marcate de tensiuni
geopolitice și de lanțuri de aprovizionare tot mai fragile.
În aceste condiții, apropierea fabricilor de piețele de
desfacere devine un avantaj strategic. Însă decizia privind
localizarea producției nu mai este influențată doar de costurile
logistice sau de nivelul salariilor, ci și de posibilitatea ca
fabrica respectivă să fie transformată într-o unitate
performantă, bazată pe inteligență artificială și automatizare.
Astfel, reziliența lanțurilor de aprovizionare începe să
cântărească la fel de mult ca reducerea costurilor.
Nu toate industriile câștigă la fel
Beneficiile fabricii viitorului diferă însă în funcție de
industrie și de caracteristicile fiecărei locații.
Țările cu costuri ridicate beneficiază cel mai mult de
automatizarea activităților intensive în muncă, deoarece reduc
semnificativ impactul salariilor asupra costului final al produselor.
În același timp, optimizarea consumului energetic, creșterea
randamentului și utilizarea mai eficientă a capacităților de
producție reduc diferența față de economiile cu forță de muncă
ieftină.
În schimb, industriile în care transportul reprezintă o
componentă importantă a costurilor – precum sectorul alimentar și
al băuturilor – sunt avantajate de apropierea fabricilor de
consumatori, ceea ce face ca producția locală să devină mai
atractivă.
Oamenii rămân esențiali
Deși automatizarea reduce dependența de munca manuală, raportul
arată că succesul fabricii viitorului depinde în continuare de
oameni.
Nu este vorba însă despre forță de muncă numeroasă și
ieftină, ci despre angajați cu competențe digitale și tehnice
capabile să opereze și să optimizeze sisteme complexe.
Astfel, 87% dintre participanții la sondaj
consideră că accesul la personal calificat devine un factor critic
pentru implementarea fabricii viitorului, iar 69%
spun același lucru despre infrastructura digitală.
Aceste cifre indică faptul că investițiile în educație,
formare profesională și infrastructură digitală devin la fel de
importante ca investițiile în echipamente și software.
O nouă hartă a producției mondiale
Concluzia raportului este că industria globală intră într-o
etapă în care avantajele competitive vor depinde tot mai puțin de
diferențele salariale și tot mai mult de capacitatea statelor și
companiilor de a integra tehnologii avansate în procesele de
producție.
În acest nou peisaj industrial, deciziile privind amplasarea
fabricilor vor fi influențate simultan de gradul de automatizare,
accesul la competențe, infrastructura digitală, costurile
energetice, logistica și proximitatea față de clienți.
Pentru liderii de business, mesajul este clar: strategiile de
localizare a producției trebuie regândite împreună cu
investițiile în tehnologiile fabricii viitorului.
„Companiile care vor integra strategia privind localizarea
producției cu capabilități avansate de producție vor fi cel mai
bine poziționate pentru a concura în următorul deceniu”,
concluzionează Daniel Kuepper.
