Contracte de sute de milioane cu firme străine care nu livrează la timp și companii românești ignorate de autorități. Generalul Virgil Bălăceanu dezvăluie de ce România a ratat termenul din 2025 pentru securizarea Dunării și cine poartă vina pentru radarele „orbite” de drone.
România are nevoie de sisteme Spyder pentru apărarea antiaeriană. FOTO: Defence military
De
fiecare dată când cade o dronă în România, autoritățile își
aduc aminte că există un război la doi pași, la graniță. Apoi,
valul uitării se așterne, iar interesul de mută din nou pe
politica internă, singura care contează cu adevărat în România.
Nu este deloc întâmplător că autoritățile române dau uneori
dovadă de superficialitate în privința programelor de dotare a
Armatei Române.
Între
timp, dronele rusești cad ca merele coapte pe teritoriul României,
iar soluțiile întârzie. O dronă rusească a căzut vineri, 29
mai, pe un bloc din Galați și doar un miracol a făcut să nu
existe victime.
De ce nu avem un sistem anti drone eficient
Generalul
în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la
Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii
Multinaționale din Sud-Estul Europei. El critică faptul
că firmele românești din domeniul industriei apărării sunt
ignorate, iar cele mai bune contracte sunt date unor companii
străine, dintre care unele întârzie livrările.
Un exemplu este cel al
al contractului cu Rheinmetall, de 328 de milioane euro, pentru
modernizarea pe tip Skynex a patru sisteme antiaeriene. Deși cel
puțin două din cele patru ar fi trebuit livrate până acum, acest
lucru nu s-a întâmplat. Evident, acest lucru nu a deranjat
autoritățile române, care au semnat între timp alte contracte cu
colosul german, încredințându-le celor de la Rheinmetall miliarde
de euro în total.
„În
2023, România a contractat cu Rheinmetall 328 de milioane
euro modernizarea pe tip Skynex a patru sisteme, înțeleg patru
baterii, o heliconduieră 35 mm, tunuri care sunt în dotarea Armatei
României. Și se spunea că, în baza acestui contract, primele două
sisteme vor fi livrate după 2 ani, asta însemna 2025, anul trecut,
celelalte două după 3 ani, deci 2026”, spune generalul, într-o analiză pentru „Adevărul”.
Întârzieri cu modernizarea Skynex
Modernizarea
ar fi trebuit să aducă noi capacități pentru armată, ceea ce ar
fi ajutat inclusiv la doborârea dronelor rusești care provoacă
atâtea probleme în România. Fără acestea, dar și fără alte
sisteme antiaeriene pe care autoritățile nu s-au grăbit să le
achiziționeze, deși au trecut 4 ani de la declanșarea războiului
provocat de Rusia la granița României, în Ucraina, prin invadarea
acestei țări.
„Modernizarea
acestora înseamnă creșterea capabilităților de lovire a
tunurilor 2×35 de milimetri, o heliconduieră, a țintelor din
categoria drone, din categoria, se spune inclusiv, rachete de
croazieră, din categoria chiar C-RAM, este counter rocket, artillery
and mortars, adică să poți să lovești cu sistemul Skynex
inclusiv bombele de aruncători, inclusiv proiectilele de artilerie,
inclusiv rachetele de tip Katiușa. Deci ar fi trebuit să avem cel
puțin două baterii modernizate, pe care le-am fi putut folosi în
apărare antidronă de pe Dunăre”, susține generalul.
Mai
departe, în programele învechite, apar programe legate de Skynex,
șapte sisteme, Skyranger, două sisteme, și Millennium, două
sisteme, toate cele trei putând fi folosite cu succes în combaterea
dronelor.
„Nu
știm când vor intra în dotare, dacă se semnează contractele,
pentru că până acum s-au semnat doar patru contracte pentru
celelalte sisteme și muniții dedicate inclusiv luptei împotriva
dronelor. Adică vorbim de cele trei sisteme, Skynex, Skyranger,
Millennium, vorbim de radare Gap Filler și vorbim de muniția de 35
mm care este folosită de toate cele trei sisteme pentru luptă
antiaeriană, dar mai ales, e zona noastră de interes, lupta
antidronă”, explică generalul Bălăceanu.
Firmele românești sunt ignorate
În
același timp, autoritățile au primit din partea unor firme
românești oferte pentru sisteme antidronă, dar fie nici măcar nu
le-au luat în calcul, fie au răspuns cu multă întârziere.
Există
însă și câteva excepții de la regulă. Una dintre aceste oferte
a fost făcută de firma românească Blue Space Technology,
sistemele Silenta și Noctua. Silenta este dedicată depistării și
urmăririi dronelor, iar Noctua bruiajului electronic al dronelor.
Pe
surse a apărut informația că până la urmă acestea au fost
achiziționate, iar compania amintită este una dintre cele mai
serioase firme private românești care activează în industria de
apărare.
De
altfel, Blue Space Technology este una dintre firmele românești care și-au dovedit seriozitatea. Această companie fabrică pentru
armata României nu numai completele de protecție împotriva
obținerii de informații electronice de tip TEMPEST, securizarea
clădirilor, securizarea încăperilor, dar produc și aceste sisteme
de detectare și monitorizare a dronelor în bruiaj electronic. Blue
Space Technology a creat și o platformă multimodulară care poate
fi folosită pentru mai multe sisteme de echipare, se numește VLAH,
a realizat-o împreună cu Uzina Mecanică Moreni.
În
același peisaj există și alte firme serioase românești, printre
care și Autonomous Flight Technology, AFT. Acestea au realizări
deosebite investind mult în cercetare-dezvoltare.
Problema
este că de cele mai multe ori firmele românești sunt amânate sau
ignorate, iar contractele ajung de cele mai multe ori la companii
internaționale, în multe cazuri fără licitație.
„Din
păcate, firmele românești, mai ales cele producătoare de drone,
nu au fost deloc vizate prin programul învechit. De la început luăm
din Germania drone de recunoaștere care sunt necesare, dar nu pentru
acest moment, și aceste drone se asamblează în România. Vom lua
de la WB Electronics, de la polonezi, drone de tipul loitering
munition, adică drone kamikaze, pe care le aducem achiziționate în
totalitate de la polonezi.
În
condițiile în care noi avem firme care produc și care au
dezvoltări tehnologice în domeniu. Iată, aveam exemplu pe care îl
putem relua, software-ul de comandă și control produs în România,
care, probabil fiind în plan să fie achiziționat un alt software,
va fi eliminat din dotarea Armatei Române. Vorbim de firme private românești care investesc în privința dezvoltării dronelor și a sistemelor
de combatere a dronelor, dar nu le încurajăm pentru
că ele nu au făcut obiectul SAFE”, susține generalul.
Lipsa
implicării autorităților duce în asemenea cazuri la ruinarea a
ceea ce a mai rămas din industria de apărare românească,
avertizează generalul Virgil Bălăceanu.
„Dacă
aceste firme nu se bucură de contracte, în primul rând din partea
României, ele nu vor supraviețui în timp, pentru că fiecare
investește până la un moment dat. Dacă produsul respectiv nu este
achiziționat, firma nu va avea succes”, mai spune generalul.
Capacitățile militare care întârzie
Cazul
Skynex nu este însă singular. România ar fi trebuit să primească
încă din iunie 2025 șapte sisteme de aeronave fără pilot
Watchkeeper X, dar Elbit Systems Limited nu le-a livrat nici până
azi. Un astfel de sistem este alcătuit dintr-un centru de comandă,
sisteme de telecomunicații și câte trei drone, conform
contractului. De altfel, acestea ar fi urmat să fie asamblate
parțial în România. Totuși, până azi acestea nu au ajuns în
posesia Armatei Române. Sistemele ar fi fost utile în situații
precum cea de la Galați.
Ministrul
Radu Miruță a recunoscut, în răspunsul la o interpelare
parlamentară, că Elbit Systems a beneficiat de două prelungiri
pentru termenul de livrare, însă chiar și așa compania nu și-a
onorat contractul. Reacția ministrului a fost una tardivă, iar
amenințările cu penalități după mai multe luni nu au funcționat
în acest caz nici măcar după ce Miruță a amenințat că acest
contract ar putea fi reziliat.
Autoritățile române se mișcă în reluare
De
asemenea, deși România a semnat un contract cu compania israeliană
Rafael Advanced Defense Systems încă de anul trecut, pentru sisteme
integrate SHORAD-VSHORAD, până acum nu a fost semnat nici măcar
primul contract subsecvent. În acest caz, compania israeliană nu
are nicio vină.
„Obiectul
Acordului-cadru semnat în iulie 2025 presupune achiziția mai multor
sisteme de arme VSHORAD și SHORAD, sisteme integrate SHORAD-VSHORAD,
programe de instruire și formare a personalului responsabil de
operarea sistemelor, precum și un sistem de simulare pentru
verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD”, au menționat
reprezentanții MApN într-un răspuns pentru „Adevărul”. În
același răspuns s-a precizat și că „Până la această dată nu
a fost semnat primul contract subsecvent”.
Un
caz aparte a fost cel al sistemului MEROPS. Potrivit publicației
Monitorul Apărării, un sistem MEROPS donat încă de anul trecut de
americani nu a fost integrat nici până azi în apărarea
antiaeriană românească. Asta deși luna trecută a fost prezentat
jurnaliștilor, la Capu Midia, într-o acțiune de PR la care a luat
parte ministrul Miruță.
Ce s-a întâmplat la Galați
O dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incidentul fiind urmat de o explozie şi incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea şi Galați.
Ulterior, Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Am convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării astăzi, la ora 11 pentru a discuta implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Vom dispune măsurile proporționale în raport cu Federația Rusă.
Gândul meu se îndreaptă, în primul rând, către persoanele rănite, către familiile lor și către locatarii care au trăit clipe îngrozitoare în propriile lor case. Le mulțumesc pentru calmul cu care au răspuns acestei situații și îi asigur de tot sprijinul statului român”, a transmis șeful statului.
