Prețurile motorinei standard par să se fi stabilizat în jurul valorii de 9,5 lei/litru, după ce la 1 iulie au crescut ca urmare a eliminării măsurii de reducere a accizei, potrivit datelor oficiale consultate de „Adevărul”. Totuși, diferențele de doar câțiva bani dintre marile lanțuri de distribuție și sincronizarea aproape perfectă a scumpirilor ridică semne de întrebare. În timp ce specialiștii vorbesc despre o concurență care pare tot mai redusă, Consiliul Concurenței monitorizează piața și cere explicații companiilor din domeniu.
Prețurile afișate luni de marile lanțuri de benzinării variază între 9,44 lei/litru și 9,5 lei/litru, după cum urmează:
- Petrom – 9,44 lei/litru
- Rompetrol – 9,47 lei/litru
Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare preț este de numai
șase bani pe litru, în condițiile în care fiecare companie își
stabilește independent politica comercială.
La 1 iulie, imediat după expirarea măsurilor fiscale introduse
în perioada crizei energetice, toate marile lanțuri au majorat
prețurile aproape simultan. În acea zi, motorina standard costa
între 9,54 și 9,60 lei pe litru.
Între timp, prețurile au coborât ușor, însă au rămas cu
aproximativ 1,25 lei peste nivelul dinaintea izbucnirii
conflictului dintre Israel și Iran, când motorina se
comercializa, în medie, cu 8,25 lei/litru.
De ce sunt prețurile aproape identice?
Una dintre cele mai discutate întrebări este de ce diferențele
dintre marile rețele sunt atât de mici. Teoretic, fiecare companie își stabilește independent
prețurile, în funcție de costurile de achiziție, cheltuielile de
distribuție, politica comercială și strategia de piață.
În practică însă, toate marile rețele afișează aproape
aceleași prețuri, iar modificările apar adesea în același
interval de timp.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță
a declarat pentru „Adevărul” că această sincronizare ridică semne de întrebare. „Așa a fost și săptămâna trecută. Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil. Nu e normal, asta nu e concurență”, a spus el.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în mai
multe scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, de concurență și de modul de formare a prețurilor”,
afirmă specialistul.
Motorina nu este doar un carburant, ci un
indicator economic
Spre deosebire de benzină, motorina influențează aproape
întreaga economie.
Majoritatea transportului de marfă se realizează cu vehicule
diesel, agricultura depinde de motorină pentru utilaje, iar
construcțiile și distribuția de mărfuri utilizează aproape
exclusiv acest tip de combustibil.
Prin urmare, orice majorare a prețului motorinei se transmite
rapid în costurile firmelor și, ulterior, în prețurile plătite
de consumatori.
Pentru un camion care consumă aproximativ 30-35 de litri la 100
de kilometri și parcurge anual peste 100.000 de kilometri, o
diferență de peste un leu pe litru poate însemna zeci de mii de
lei în costuri suplimentare într-un singur an.
Din acest motiv, evoluția prețului motorinei este urmărită
atent nu doar de șoferi, ci și de transportatori, producători și
comercianți.
De ce scumpirile apar mai repede decât
ieftinirile
Un alt fenomen remarcat frecvent pe piața carburanților este
viteza diferită cu care sunt ajustate prețurile. Atunci când cotațiile internaționale ale petrolului cresc sau
apar modificări fiscale, prețurile la pompă se schimbă aproape
imediat.
În schimb, atunci când prețul petrolului începe să scadă,
reducerea tarifelor la pompă apare, de regulă, mai lent.
Companiile explică acest decalaj prin existența stocurilor
achiziționate anterior, la prețuri mai mari. Totuși, economiștii
susțin că acest mecanism alimentează percepția că scumpirile
sunt transferate rapid către consumatori, în timp ce ieftinirile
sunt aplicate cu întârziere.
Consiliul Concurenței verifică piața
Sincronizarea prețurilor nu a trecut neobservată nici de
autorități.
La 3 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că monitorizează
evoluția prețurilor după încetarea măsurilor temporare privind
reducerea accizei și plafonarea adaosului comercial.
Instituția a solicitat informații companiilor petroliere și a
anunțat că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul
privind respectarea obligațiilor impuse operatorilor în perioada
aplicării măsurilor de sprijin.
Monitorizarea nu înseamnă automat existența unor practici
anticoncurențiale, însă autoritatea încearcă să stabilească
dacă evoluția aproape identică a prețurilor are explicații
economice obiective sau dacă sunt necesare investigații
suplimentare.
Stabilizare sau pauză?
Pentru moment, piața pare să fi intrat într-o zonă de
echilibru, cu motorina standard în jurul pragului de 9,5 lei pe
litru. Prețurile barilului de petrol Brent par să se fi stabilizat și ele în jurul valorii de 70 – 71 de dolari, aproximativ același nivel ca cel înregistrat la 1 iulie.
„Rămâne însă de văzut dacă această stabilizare este una de
durată sau doar o etapă temporară după șocul fiscal din iulie”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Raportul pe care Consiliul Concurenței îl va publica la
sfârșitul lunii ar putea oferi primele răspunsuri privind modul în
care s-au format prețurile și dacă piața funcționează într-un
mediu concurențial real sau doar într-unul în care marile companii
ajung, în mod constant, la aproape același nivel de preț.
