Înfrângerea lui Viktor Orbán înseamnă o primă lovitură pentru Rusia, dar ar putea urma altele. O alianță închegată București-Budapesta ar fi o lovitură puternică dată intereselor Rusiei. Profesorul Corneliu Bjola (Universitatea Oxford) explică de ce.
Nicușor Dan și Peter Magyar dupa summitul de la Ankara. FOTO X
Victoria
zdrobitoare a lui Péter Magyar, care a pulverizat sistemul
constituțional construit minuțios de Viktor Orbán în ultimii 16
ani și a pus capăt regimului său, nu reprezintă doar o simplă
alternanță la putere, ci o resetare completă a hărții
geopolitice din regiune. Politologul Corneliu Bjola, profesor la
Universitatea Oxford, explică, pentru „Adevărul”, de ce o
alianță mai strânsă între România și Ungaria ar însemna cea
mai proastă veste pentru Rusia, în ceea ce privește interesele
Kremlinului în centrul și Estul Europei.
Oportunitate și risc major pentru România
Această
realitate plasează România în fața unei oportunități strategice
unice, dar și în fața unui risc uriaș pe care diplomația de la
București pare să îl ignore. După ce ani de zile România a
beneficiat în ochii partenerilor europeni de indulgență pentru
simplul fapt că, spre deosebire de Ungaria lui Orbán, liderii
români au ales să întrețină o relație bună cu Bruxelles-ul, de
acum nu va mai fi avantajată de acest contrast pozitiv implicit. În
plus, dacă România a fost privită ani la rând ca pilonul de
stabilitate pro-european din regiune, prin simpla comparație cu
derapajele lui Viktor Orbán, de acum nu va mai avea acest avantaj.
În
schimb, odată cu succesul înregistrat în alegeri de Péter Magyar,
apar alte oportunități pentru România. Există însă și
reversul. O Ungarie mai puțin aflată sub influența Kremlinului va
tinde rapid să își renoade legăturile cu un grup Vișegrad
revitalizat, dinamică ce riscă să izoleze din nou România la
periferia decizională a Uniunii Europene.
„Faptul că erai că
spre deosebire de Orbán erai pro-european, nu mai contează așa de
mult dacă nu ești atent și te vei trezi din nou în afara, nu a
primului cerc european, ci a celui de-al doilea cerc, cu o poziție
destul de periferizată”, avertizează Bjola.
România
poate și trebuie să urmeze în schimb câteva linii care i-ar putea
asigura succesul și i-ar aduce puncte importante. O relație
echilibrată cu SUA și NATO și o integrare mai profundă în
Uniunea Europeană ar fi, în opinia lui Corneliu Bjola, cea mai bună
linie de urmat.
Cum poate funcționa o alianță între Ungaria și România
Bucureștiul
ar avea acum nevoie de activarea unei diplomații energetice de
anvergură prin care să spargă cercul de state pro-ruse din jurul
său.
„În momentul în care ai două state ca Serbia și Ungaria
pro-Rusia, tu prin geografia ta ești oarecum izolat și devii mai
vulnerabil. Acest lucru trebuie prevenit. Mult timp a fost așa, cumva am fost prinși între ele”, explică Bjola.
Cheia
acestei decuplări stă în propulsarea unui coridor strategic
regional pe axa România-Ungaria-Austria-Germania. Pentru ca
reorientarea Budapestei să fie sustenabilă, ea trebuie securizată
prin fluxuri energetice concrete.
„Péter Magyar a semnalizat că
și-ar dori o reducere a dependenței de datele rusești. Asta ar fi
extraordinar. Și aici poți vedea pentru România dezvoltarea unui
coridor strategic extraordinar cu Ungaria, cu Austria și cu Germania,
care să securizeze Ungaria și să o țină departe de Rusia prin fluxurile
energetice. S-ar putea și nuclear, dacă proiectul ungaro-rus Paks
II, pe care Péter Magyar a spus că îl va analiza din nou, este
abandonat. Și asta este foarte important pentru securitatea
României. Deci o Ungarie desprinsă energetic de Rusia înseamnă o
Ungarie în care va fi mult mai greu ca un alt Orbán să vină și
să facă jocul pe care l-a făcut atâta timp în favoarea Rusiei”, afirmă Corneliu Bjola.
Lovitură grea dată intereselor Rusiei în Europa de Est
Marea
lovitură strategică a acestei axe se va resimți însă la Belgrad,
una dintre capitalele est-europene care menține relații bune cu
Moscova și care este într-o anumită măsură un aliat al
Kremlinului, deși semnalizează că dorește o integrare în Uniunea
Europeană.
Corneliu Bjola vede o oportunitate pentru România într-o alianță cu Ungaria. FOTO: Arhivă
Până acum, Serbia a rezistat presiunilor occidentale și
pentru că s-a sprijinit pe podul politic și pe umbrela oferită de
Ungaria lui Viktor Orbán. Prin simpla lor alianță și printr-o apropiere mai mare, România și Ungaria pot acum să izoleze
Serbia sau să o determine să renunțe la sprijinul acordat Rusiei.
Pentru România, o alianță mai strânsă cu Ungaria ar avea și o
însemnătate aparte. Dar mai presus de orice, ar scoate România din
izolarea în care s-a aflat în Estul Europei, fiind înconjurată,
cu excepția Ucraina și a Republicii Moldova, de țări prietenoase
cu Rusia, începând cu Serbia și continuând cu cele două membre
NATO și UE care au făcut un joc dublu, Ungaria și Bulgaria.
„Dacă
ai făcut relația cu Ungaria, dacă o strângi, o aprofundezi, ofaci să fie tot mai bună, următorul pas rămâne o altă vecină, Serbia. Și nu mai ești la fel de izolată
ca țară, pentru că nu mai ești înconjurată de sistem de țări
cu probleme de dependență față de Rusia. Și automat Rusia va fi lipsită de uneltele sau de unele dinte uneltele prin care își atingea o serie de obiective și afecta și unitatea aliaților prin felul în care colabora cu fostul guvern ungar”, consideră Corneliu
Bjola.
Logica
este simplă. Lăsată complet singură, blocată într-un sistem de
țări profund europene și lipsită de pârghiile de șantaj ale
Moscovei, Serbia va fi forțată indirect să își reducă
dependența de Rusia și să accepte realitatea geopolitică a
regiunii.
Péter Magyar transmite mesaje contradictorii
Miza
momentului este uriașă, iar testele de sinceritate pentru noul
regim de la Budapesta vor veni foarte rapid, de la deblocarea
fondurilor pentru Ucraina până la deschiderea capitolelor de
negociere pentru Republica Moldova. Deocamdată, Péter Magyar a
transmis semnale mai degrabă contradictorii, chiar dacă s-a arătat
mai împăciuitor în raport cu Ucraina. Chiar și așa, noul lider
de la Budapesta continuă să aibă rezerve față de Ucraina și
transmite unele mesaje interpretabile sau chiar ostile.
De altfel,
Ungaria, chiar și cu Péter Magyar în frunte, a continuat să se
arate sceptică față de integrarea europeană a Ucrainei și nu a
ezitat să-și exprime rezervele. Nu în ultimul rând, Magyar a
transmis semnale contradictorii spre Budapesta și a afirmat deja că
imediat ce Ucraina și Rusia vor face pace, Uniunea Europeană va
trebui să reia relațiile cu Moscova și să profite de gazele
rusești.
Pentru
România, însă, testul este mult mai dur: cel al abandonării
pasivității și al asumării unui rol de lider regional. Corneliu
Bjola crede că Bucureștiul este prea aplecat spre a face concesii
către MAGA și prea rezervat față de proiectele europene. „Dacă
în continuare merge pe aceeași carte pasivă, participând la orice
spune MAGA, noi sărim, e totul ok, fără nicio viziune europeană,
normal că lucrurile nu vor evolua foarte bine”, conchide Corneliu
Bjola.
