Un grup de ingineri de la Universitatea Northwestern din SUA a găsit o modalitate pe cât de simplă pe atât de eficientă de a obține o dronă zburătoare practic invizibilă pentru ochii umani.
În timp ce aparatele de zbor obișnuite sunt proiectate pentru a fi controlate de un operator uman, Phantom Twist abandonează această regulă în favoarea unei abordări neconvenționale, care în mod paradoxal poate reduce costul aparatului de zbor.
În loc de patru grupuri propulsoare sincronizate pentru stabilizarea zborului, Phantom Twist folosește un singur motor care rotește întregul fuzelaj de până la 25 de ori pe secundă. Mișcarea controlată în timp real de computer permite stabilizarea zborului prin efect giroscopic, totodată permițând dronei să se deplaseze în orice direcție, sau să zboare la punct fix.
Fuzelajul cu dimensiuni și raport de repartizare a greutății calculat de inteligența artificială poate fi confecționat și asamblat în mod artizanal folosind câteva bucăți de sârmă lipite la capete cu adeziv. Tot cu adeziv sunt fixați și cei doi acumulatori, placa electronică și propulsorul înclinat la un unghi atipic, dar esențial pentru obținerea unui zbor controlat. Pe unul din colțurile fuzelajului asemănător unei piramide se amplasează și „încărcătura” cu greutate atent calculată, dar conținut la imaginația fiecăruia.
Inginerii implicați în proiect susțin că în cadrul efortului de proiectare asistat de inteligența artificială au fost testate peste 20.000 de configurații posibile, selectând candidatul cu cel mai practic și eficient design cu putință.
Nimic mai mult decât piese conectate cu bucăți de sârmă, drona care se rotește atât de repede încât ochiul liber nu o mai poate distinge într-o formă solidă devine ca și invizibilă peste fundalul unui peisaj urban, zone împădurite, sau chiar pe cerul liber. Nu, nu este invizibilitate în sensul științifico-fantastic, dar, potrivit echipei de ingineri, este de aproximativ zece ori mai greu de observat decât un quadcopter convențional .
Chiar dacă nu dispare complet, Phantom Twist este percepută ca o umbră semitransparentă, care se contopește cu cerul sau peisajul din spatele ei.
Totuși, lăsând la o parte ingeniozitatea și simplitatea acestui design, Phantom Twist are și un dezavantaj evident: nu are nici o suprafață fixă pe care să poți atașa o cameră video. Dar permiteți-mi să speculez că și acest neajuns poate fi adresat tot cu ajutorul inteligenței artificiale, stabilizând pur și simplu imaginile captate din toate unghiurile posibile pentru obținerea unei perspective la 360 ° cu împrejurimile dronei.
Ceea ce putem spune cu certitudine este că designul acesta asimetric poate fi personalizat în fel si chip, repartizând componentele la diferite distanțe și unghiuri pe cadrul petalic, armonizate pentru dimensiunea dronei și greutatea „cargoului” transportat. Ceste este că atunci când este în mișcare, aparatul de zbor se estompează într-o ceață ușoară, zgomotul de motor devenind sigurul indiciu despre prezența acestuia în apropiere.
Este un lucru ingenios și o reamintire a cât de mult din ceea ce „vedem” se reduce la modul în care ochii noștri procesează mișcarea în timp, mai degrabă decât la a surprinde o imagine statică perfectă.
Inginerii din spatele proiectului Phantom Twist susțin că acesta este un prototip de cercetare universitară, nu un produs cu o dată de lansare sau un preț și este încă departe de a fi pregătit pentru implementarea în lumea reală.
