De ce unii oameni plătesc mereu facturile la timp, economisesc și evită datoriile, în timp ce alții au dificultăți financiare chiar și atunci când veniturile le sunt similare? Un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard arată că mediul în care creștem joacă un rol important în formarea comportamentelor noastre financiare. Vestea bună este că obiceiurile financiare nu sunt fixe și pot fi schimbate.
Obiceiurile financiare se formează înainte de 25 de ani Sursă foto: Shutterstock
Cercetătorii americani au analizat istoricul de creditare a sute de mii de persoane și le-au comparat cu date despre veniturile părinților și cartierele în care aceștia au copilărit. Chiar dacă studiul folosește informații specifice sistemului din Statele Unite, concluzia are o valabilitate universală: relația noastră cu banii la maturitate este puternic modelată de mediul din primii ani de viață.
Analiza de la Harvard arată că, până în jurul vârstei de 25 de ani, comportamentele financiare devin suficient de stabile încât pot anticipa felul în care o persoană își va administra bugetul mai târziu în viață. Acest tipar s-a păstrat chiar și în cazul celor ale căror venituri au crescut semnificativ de-a lungul anilor.
Cât de mult contează locul în care creștem? Potrivit datelor, copiii care s-au mutat într-o comunitate mai prosperă încă de la vârste mici au ajuns să adopte comportamentul financiar mai sănătos al oamenilor din noul cartier. În schimb, cei care s-au mutat abia în adolescență au păstrat mult mai mult din reflexele formate în primii ani de viață.
„Deși nu cunoaștem încă exact mecanismul biologic sau psihologic, este clar că mediul în care crești îți influențează masiv comportamentul financiar la vârsta adultă. Până la 25 de ani, acesta devine atât de stabil încât ne poate spune foarte multe despre felul în care o persoană își va gestiona banii în viitor”, a explicat Jamie Fogel, cercetător la Opportunity Insights și coautor al studiului, citat de Harvard Gazette. El a subliniat și că oamenii își gestionează mai bine banii atunci când trăiesc în comunități care oferă șanse reale de progres social.
Psihologia banilor: de ce copiem greșelile părinților
„Comportamentul financiar nu se formează doar prin educație financiară formală, ci mai ales prin expunere repetată la modele de decizie. Un copil nu învață despre bani doar când i se explică ce este economisirea, ci observând cum adulții din jur reacționează la lipsă, risc, datorii, recompensă imediată sau amânarea plăcerii. De aceea, două persoane cu venituri similare pot avea comportamente financiare foarte diferite: una a învățat devreme că banii trebuie organizați, anticipați și protejați, cealaltă poate asocia banii cu stres, impuls, rușine sau supraviețuire de la o lună la alta”, explică Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, pentru „Adevărul”.
Până la 25 de ani, creierul este încă într-o perioadă crucială de maturizare. Dacă în această etapă un tânăr crește într-un mediu instabil financiar, el învață mai mult decât simple obiceiuri – învață reacții emoționale. „Poate ajunge să cumpere compulsiv pentru a se liniști, să evite să se uite la datorii ca să nu simtă anxietate sau să cheltuiască imediat tot ce câștigă pentru că viitorul i se pare nesigur. Acestea nu sunt simple alegeri greșite, ci comportamente învățate care, la un moment dat în viață, au avut un rol de protecție”, adaugă specialista.
Studiul arată că influența mediului în care creștem nu dispare odată cu vârsta sau cu creșterea veniturilor. Cercetătorii au observat că două persoane care câștigă aproximativ la fel pot avea comportamente financiare foarte diferite, în funcție de experiențele din copilărie. În plus, comunitățile în care oamenii dezvoltă obiceiuri financiare mai sănătoase sunt și cele în care șansele de a-și îmbunătăți nivelul de trai sunt, în general, mai mari.
„Am observat că oamenii își gestionează mai bine banii în comunitățile care oferă și șanse mai mari de a progresa în viață. Legătura s-a păstrat chiar și atunci când am comparat persoane cu venituri similare”, mai spune Jamie Fogel.
Obiceiurile financiare pot fi schimbate
„Pentru schimbare, primul pas nu este să ne criticăm, ci să observăm tiparul. O întrebare utilă este: «Ce simt înainte să cheltuiesc?» Uneori este nevoie reală, alteori este anxietate, plictiseală, frustrare sau nevoia de recompensă rapidă. Al doilea pas este să reducem deciziile luate pe impuls. De exemplu, putem introduce o regulă de 24 de ore înaintea cumpărăturilor neesențiale sau putem salva produsele în coș, fără să le cumpărăm imediat. Creierul are nevoie de acest spațiu pentru ca partea rațională să recupereze controlul”, explică Ileana Ilie.
Conform spuselor sale, pentru a produce o schimbare, primul pas nu este să ne criticăm. „O întrebare utilă este: «Ce simt înainte să cheltuiesc?». Uneori e nevoie reală, alteori este anxietate, plictiseală sau nevoia de recompensă rapidă. Al doilea pas este să reducem deciziile luate pe impuls. Putem introduce regula de 24 de ore înaintea cumpărăturilor neesențiale sau putem salva produsele în coș, fără să le plătim imediat. Creierul are nevoie de acest spațiu de timp pentru ca partea rațională să recupereze controlul”, explică Ileana Ilie.
Psihologul recomandă automatizarea comportamentelor sănătoase. Dacă economisirea se face doar „dacă mai rămân bani la finalul lunii”, cel mai probabil va eșua. Este mult mai eficient ca o sumă, fie ea și mică, să fie reținută automat la încasarea salariului.
Prevenția ar trebui să înceapă însă mult mai devreme. Tinerii pot fi implicați în decizii financiare simple ale casei, pentru a exersa toleranța la frustrare și planificarea, dar fără a fi împovărați cu panicile sau anxietățile financiare ale adulților.
Banii pentru „zile negre” vs. banii pentru „zile albe”
La rândul său, psihoterapeutul sistemic Denisa Zdrobiș a explicat recent pentru „Adevărul” că matematica banilor este secundară emoției pe care ne-o trezesc.
„Din experiența de la cabinet, am învățat că relația noastră cu banii are prea puțin de-a face cu matematica și foarte mult de-a face cu felul în care sistemul nostru nervos a învățat să perceapă siguranța. Nu e vorba doar de voință, ci de o amprentă emoțională adâncă pe care o purtăm fără să știm”, declara Denisa Zdrobiș.
Potrivit acesteia, schimbarea reală se produce atunci când renunțăm la frica de sărăcie: „Maturitatea financiară apare atunci când schimbăm eticheta de pe economiile noastre. Să nu mai punem bani deoparte pentru «zile negre», ci pentru «zile albe», pentru libertatea de a alege și pentru siguranța de a construi. Abia când sistemul nostru nervos învață că este permis să avem și să ne bucurăm, vom putea găsi acel punct de echilibru în care banii ne servesc pe noi, nu noi pe ei”.
