O rețea de spionaj ungară a operat din cadrul reprezentanței permanente a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană, iar activitatea sa s-a intensificat începând cu anul 2015, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de POLITICO.
Sediul Comisiei Europena/FOTO:commission.europa.eu
Documentul, datat aprilie 2026, sintetizează concluziile unei investigații conduse de comisarul european pentru combaterea fraudei, Piotr Serafin, însărcinat să analizeze acuzațiile potrivit cărora ofițeri ai serviciilor de informații ungare detașați la reprezentanța țării la Bruxelles ar fi încercat, în perioada de mijloc a anilor 2010, să recruteze funcționari din instituțiile Uniunii Europene.
Ancheta arată că, între 2013 și 2016, serviciile de informații din Ungaria au trimis mai mulți ofițeri să activeze în cadrul reprezentanței permanente de la Bruxelles.
Potrivit documentului, activitățile acestora au fost inițial discrete, însă au devenit treptat mai vizibile începând cu anul 2015.
Creșterea intensității operațiunilor a făcut ca existența rețelei să devină cunoscută în rândul funcționarilor europeni de origine ungară, ceea ce, conform investigației, a redus eficiența acțiunilor sale. Comisia apreciază că aceste activități au încetat în 2016.
În același an în care operațiunile s-au intensificat, Olivér Várhelyi a fost numit ambasador al Ungariei pe lângă Uniunea Europeană și a preluat conducerea reprezentanței permanente. În prezent, acesta este comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor. Várhelyi lucra în cadrul reprezentanței încă din 2011.
După apariția, anul trecut, a informațiilor din presă privind existența presupusei rețele de spionaj, Várhelyi i-a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu avea cunoștință despre astfel de activități.
El și-a menținut poziția și în ianuarie 2026, când a fost audiat de membri ai Parlamentului European. Várhelyi a declarat că nu i s-a solicitat niciodată să transmită informații confidențiale și că nu a fost contactat de serviciile de informații ungare sau de alte servicii în acest scop.
Solicitat să comenteze concluziile investigației, acesta nu a răspuns.
Ancheta coordonată de Piotr Serafin nu a identificat responsabilități individuale dincolo de implicarea directă a ofițerilor de informații.
Potrivit documentului, pe baza informațiilor disponibile și a instrumentelor aflate la dispoziția Comisiei Europene, nu a fost posibilă atribuirea unei responsabilități individuale altor persoane.
Documentul, transmis eurodeputaților, precizează totodată că executivul european nu are cunoștință despre existența unor încălcări grave ale securității instituțiilor europene.
Cu toate acestea, raportul confirmă pentru prima dată existența rețelei și faptul că aceasta a vizat funcționari ai Uniunii Europene.
Conform concluziilor investigației, ofițerii de informații și-au folosit statutul oficial pentru a desfășura activități care depășeau atribuțiile obișnuite ale diplomaților din cadrul unei reprezentanțe permanente.
Aceste activități au inclus contactarea funcționarilor Comisiei Europene de naționalitate ungară și încercări de a obține informații detaliate despre activitatea instituției în domenii considerate de interes pentru guvernul de la Budapesta.
Reprezentanța permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Comisia Europeană a făcut trimitere la declarația purtătorului său de cuvânt, Balázs Ujvári, formulată în aprilie, odată cu închiderea investigației. Atunci, instituția a precizat că nu au fost identificate încălcări grave ale securității în legătură cu acuzațiile apărute în presă.
