O propunere care până nu demult era considerată o excentricitate politică a început să câștige vizibilitate în Statele Unite. Ideea este susținută de figuri publice care variază de la pastorul secretarului american al Apărării până la influenceri ultraconservatori și lideri ai comunităților online ale bărbaților, relatează El Pais.
Teologul și pastorul Doug Wilson/FOTOX
Teologul și pastorul Doug Wilson își propagă viziunea de extremă dreaptă încă din anii 1970. Este cofondator al propriei denominații creștine, „Comuniunea Bisericilor Evanghelice Reformate”, care cuprinde aproximativ 170 de congregații în toată țara. De asemenea, el conduce un imperiu al ideilor ultraconservatoare care cuprinde o mică universitate, o școală cu învățământ de la grădiniță până la liceu, un serviciu de streaming și o editură. El conduce totul din orașul Moscow, Idaho, situat într-unul dintre cele mai conservatoare state ale Uniunii.
Deși religia este o industrie profitabilă în SUA și există numeroși predicatori similari, puțini se pot lăuda că se numără printre susținătorii secretarului de Război, Pete Hegseth, care l-a invitat pe Wilson la Pentagon pentru a susține o predică.
Apelul pentru abolirea Amendamentului al XIX-lea
Această apropiere de noile cercuri ale puterii de la Washington a atras atenția asupra ideilor unui lider religios care pledează deschis pentru o teocrați bazată pe naționalismul creștin alb. În special, atenția s-a concentrat asupra propunerii sale de a anula Amendamentul al XIX-lea al Constituției SUA, care le-a garantat femeilor dreptul de vot în 1920, scrie El Pais.
Wilson propune înlocuirea acestui sistem cu cel din propria sa congregație, unde votul este exercitat „la nivel de gospodărie”. Scopul, susține el, este combaterea „cancerului individualismului”.
Deși ideea ca Statele Unite să retragă femeilor dreptul la vot pare greu de realizat — necesitând sprijinul a două treimi din Congres și a trei sferturi dintre state —, analiștii avertizează că normele politice s-au schimbat considerabil în ultimii ani, amintind de anularea protecției federale pentru dreptul la avort în 2022.
Filosoful politic Wendy Brown explică succesul acestor teorii prin faptul că ele au primit o platformă publică și o anumită legitimitate, fiind susținute inclusiv de unele femei dispuse să renunțe la propriul statut civic. Cu toate acestea, Brown consideră mult mai alarmante strategii pragmatice precum manipularea districtelor electorale și tacticile de intimidare care reduc participarea politică a minorităților.
Ascensiunea „masculinismului” în mediul online
Viziunile lui Wilson fac parte dintr-o mișcare mai amplă, descrisă de comentatori drept „masculinism”. Definită drept o reacție împotriva avansului feminismului și o reafirmare a primatului masculin, această orientare combină tradiții religioase cu figuri promovate în mediul digital și pe rețelele de socializare.
Fenomenul se manifestă atât în cercuri religioase, cât și prin intermediul unor streameri și influenceri din mediul online care critică drepturile femeilor, atrăgând audiențe vaste prin intermediul platformelor de social media și al conținutului comercializat online.
Urme ale acestei ideologii se regăsesc și la cel mai înalt nivel al instituțiilor statului. La Pentagon, conducerea a blocat sistematic promovarea femeilor și a minorităților și a introdus măsuri precum testarea obligatorie a nivelului de testosteron pentru personalul militar.
Politică, alegeri și fereastra Overton
Ideea votului acordat exclusiv capului familiei a găsit ecou și în rândul unor segmente ale electoratului feminin, în special în cadrul mișcării tradiționaliste cunoscute online sub numele de „tradwife” (soție tradițională).
Printre promotoresii activi ai acestor idei se numără influenceri care caracterizează feminismul drept o ideologie distructivă pentru familie și societate. În timpul campaniilor electorale recente, astfel de argumente au fost utilizate pentru a influența comportamentul de vot în anumite comunități, încurajând bărbații să supervizeze opțiunile electorale din cadrul familiilor.
Analiștii politici explică aceste evoluții prin intermediul conceptului „ferestrei Overton”, care descrie modul în care propuneri considerate anterior radicale sau de neconceput pot deveni treptat subiecte acceptate în dezbaterea publică prin repetare constantă și mutarea limitelor discursului politic.
