Afirmația
aparține fostului comisar european Thierry Breton
https://legrandcontinent.eu/fr/2026/08/04/apres-la-crise-de-ceuta-leurope-doit-apprendre-a-securiser-ses-frontieres-numeriques/
și este acum discutată în presa internațională, asta după ce a
atras atenția serviciilor de informații relevante din Europa (și
nu numai), deoarece pare să fie vorba despre o vulnerabilitate
majoră de securitate care ar putea fi exploatată în multe alte
situații și folosind cu totul alte tipuri de actori.
Sute de migranți au trecut din Maroc în enclava spaniolă Ceuta FOTO Profimedia
În acest
sens, s-ar putea să fie vorba despre o operațiune care să testeze
rețele dintre cele mai diverse, profund interconectate și care, de
la un moment dat (dar extrem de rapid) să producă o explozie foarte
greu de controlat de structurile de forță.
„Atacul
hibrid algoritmic” este un concept geopolitic și numeric care
desemnează manipularea deliberată a algoritmilor utilizați de
rețelele sociale pentru a provoca crize fizice, materiale în scopul
de a genera crize severe care să înceapă prin destabilizarea
frontierelor și apoi să degenereze în crize sociale majore care să
poată ataca structurile instituțiilor unui stat. Este vorba -și
cazul Ceutra este o asemenea probă, spune Thierry Breton – despre
o manipulare „:țintită” a fluxurilor de informații și a
rețelelor sociale (folosind știri false, interpretări denaturate
ale unui fapt real sau un conținut amplificat prin algoritmi) tocmai
pentru a genera mișcări bruște și de mare amploare a unor mulțimi
de oameni, în acest caz pentru destabilizarea frontierelor și, mai
departe, pentru a provoca haos. Este vorba, în cazul de acum, despre
o extensie a noțiunii clasice de „război hibrid” integrând o
dimensiune numerică și informațională manipulată de specialiști
de înalt nivel.
Un
asemenea atac are ca scop final atacarea și demolarea arhitecturii
cognitive a unei națiuni, Dacă războiul tradițional distruge
diverse tipuri de infrastructuri critice, militare și civile,
războiul numeric fisurează legăturile sociale, aneantizează
bazele gândirii critice și, finalmente, poate fragiliza la maximum
unitatea unui popor. Lucru confirmat de UNESCO în raportul său din
2025: „70%
dintre tinerii din țările în curs de dezvoltare se informează
exclusiv de pe rețelele sociale, 60% nu verifică niciodată
veridicitatea sursei și 40% nu știu să facă deosebirea între o
știre falsă și o informație verificată”.
Tehnologia
folosită în cazul Ceuta a fost mai demult teoretizată în unele
lucrări asupra schimbărilor modalităților de lucru ale unor
grupuri ostile care identifică cu precizie și rapid o informație
absolut reală (cum a fost decizia Curții supreme de justiție a
Spaniei, decizie pe care v-am prezentat-o la timpul potrivit) pentru
a oferi o interpretare totalmente deformată care spunea tinerilor că
era vorba despre o portiță care permitea naturalizarea obligatorie
a celor care ar fi sosit înot pe plajele din Ceuta. Mai mult, a fost
difuzată o știre cum că frontierele aveau să fie deschise la
orele 22.Dejam, până în acel moment, peste 20.000 de persoane
intraseră deja pe pagina FB „Hraga Ceuta”, locul unde, de
regulă, sunt difuzate fluxuri de informații pentru candidații la
trecerea ilegală a frontierei., asta înainte ca informația să fie
preluată ca atare și difuzată în buclă pe Tik Tok, WhatsApp și
Instagram. T.Breton arată că, în acest context, autoritățile nu
știu nimic despre difuzare super-masivă a acestor apeluri, „nu
știma nimic despre ce se difuza pe rețele”, niciuna dintre
platforme necomunicând cifrele exacte de trafic și nici nu s-a
înregistrat o cerere oficială de accesare a datelor, ceea ce, după
câteva ore, făcea practic imposibile operațiuni de trasabilitate
în regim de urgență. Foarte dificil, în acest condiții, să fie
făcută on identificare rapidă a sursei primare a atacului, căci
analiza se face în celule complexe care cooperează cu serviciul de
informații externe pentru a verifica cine stă cu adevărat în
spatele atacului, putere ostilă, guvern neprietenos sau organizație
teroristă și, mai ales pentru a vedea cine profită pe plan politic
de pe urma unei eventuale reușite.
„Operațiunea
Ceuta este prima combinație la un asemenea nivel între o
„operațiune psihologică” și un atac cibenetic
https://falconfeeds.io/blogs/disinformation-to-destruction-psyops-and-cyberattacks/
și avem aici o lecție posibilă și pentru instituțiile noastre,
atunci când, să sperăm, circul de acum se va încheia și cineva
va avea timp de lucrurile serioase.
Suntem
la frontiera unui război care pare spațiul în care se pot genera
asemenea operațiuni ostile cu efecte teribile dacă ne prind
nepregătiți.
