Stay Connected

1,752FollowersFollow
11FollowersFollow
1SubscribersSubscribe
- Advertisement -

Latest Articles

Neașteptata victimă a războiului din Ucraina, în curând stat membru UE


Viitorul
are un trecut îndelungat”…

Talmudul
din Babilon

Lângă
noi, în Ucraina, s-a petrecut un eveniment a cărei valoare și
simbolistică depășește cu mult prezentul și poate modela un
viitor totalmente rupt de tradițiile de civilizație multiseculare
ale popoarelor de origine slavă trăitoare în acel spațiu.

FOTO AFP

FOTO AFP

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Despre
ce este vorba? Ca expresie a unui fenomen denumit „loialitatea
lingvistică” de care trebuie să dea dovadă cetățenii unei
țări,
președintele
Zelenski a semnat o lege care retrage limbii ruse regimul său de
„limbă protejată”, intenția fiind de „a proteja spațiul
lingvistic ucrainean” și, cum afirma Ruslan Stefanchuk,
președintele Parlamentului de la Kiev, reprezintă încă un semnal
al rupturii profunde față de Rusia deoarece „limba unui stat
agresor nu poate beneficia de instrumentele de protecție concepute
pentru a sprijini limba popoarelor autohtone și a comunităților
naționale
”. Este, în același timp, un semnal de forță deoarece
este prima măsură majoră luată după anunțul făcut de oficialii
europeni privitor la deschiderea oficială a primului sector de
negocieri de aderare.

Desigur,
nu e vorba de interzicerea limbii ruse, dar aplicarea în practică a
acestei legi va însemna că statul nu mai este obligat ca până
acum să propună servicii publice în limba rusă și, ceea ce este
extrem de important pentru modelarea viitorului într-o anumită
direcție, poate oricând restrânge folosirea în școli a limbii
ruse, printre motivele invocate fiind „justiția și securitatea
lingvistică a Ucrainei”, cum a subliniat președintele
Parlamentului ucrainean.

Ruslan
Stefanchuk

12 iunie la 19:54 · 

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Președintele
Ucrainei a semnat Legea nr. 4699-IX – decizie importantă pentru
protejarea spațiului lingvistic ucrainean și îndeplinirea
obligațiilor noastre europene.

Limba
rusă este scoasă de pe lista limbilor cărora Ucraina aplică
prevederile Cartei. Aceasta este o decizie corectă și exemplară.
Limba statului agresor nu poate folosi instrumente de protecție
menite să susțină limbile popoarelor indigene și comunităților
naționale.

Ucraina
apără limba de stat, respectă diversitatea lingvistică și
culturală și înlătură influența imperială rusă a
privilegiilor de care a abuzat ani de zile.

Această
decizie se referă la demnitatea, justiția și securitatea
lingvistică a Ucrainei. Un
nou casus
belli
pentru
Rusia mai ales că protejarea vorbitorilor de limbă rusă din
Ucraina a fost unul dintre motivele oficial invocate pentru invazie?
Cu siguranță că da deoarece pan-slavismul renăscut acum cu
violență și pe care se bazează mesajele celor care apără
deciziile Kremlinului (începând cu pledoariile patetice ale
Patriarhului Kiril și ale ideologului Dughin) care argumentează
nevoia ca Moscova să refacă vechea geografie de putere a Mamei
Rusia în care Kievul era considerat „Mama orașelor rusești”
cum se exprima cronicarul Nestor în secolul XIII. Fapt istoric
incontestabil, la fel cu momentul din 988 când prințul Vladimir cel
Mare adoptă la Kiev creștinismul ortodox.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Rămâne
de văzut care vor fi urmările practice ale legii și care ar putea
fi consecințele calculate în posibile tensiuni etnice translatate
sau suprapuse pe ceea ce este deja bătălia între confesiunile
ortodoxe care s-au separat destul de violent, pe bază de
recunoaștere a supremației Patriarhatului Moscovei sau a
Patriarhatului de la Constantinopol.

Lista
limbilor protejate a constituit mereu o sursă de tensiuni politice
între Ucraina și mai multe state, așa cum știu bine și România
care a văzut cum doar în 2023 „limba moldovenească” a fost
eliminată de pe lista respectivă și înlocuită cu limba română
care beneficiază acum de statutul de limbă protejată alături de
belarus, bulgară, găgăuză, tătară din Crimeea, poloneză,
slovacă, rroma, maghiară, cehă și idiș.

Era
inevitabil ca războiul să ajungă să producă și asemenea
dezbateri Dacă vă interesează un studiu aprofundat pe tematica
asta în Ucraina, aveți aici
https://hal.univ-lyon2.fr/hal-04923622/document
cel realizat de Natalia Șevșcenko intitulat foarte realist „Limba
ca pretext de război”. Finalmente, asta este: plecând de la o
problemă normală, cea a respectului datorat limbii naționale, se
poate ajunge din păcat la un pretext folosit, amplificat de
politicienii care îl transformă foarte rapid în argumentație
pentru justificarea intrării în conflict, a unei invazii, a
distrugerilor și manipulărilor etnice de mare amploare. Astfel,
viitorul va avea într-adevăr un trecut îndelungat format din
episoade acum din ce în ce mai pline de intoleranță reciprocă,
acumulări de ură și de arme, totul dublat de agitarea
simbolisticii religioase ortodoxe care se luptă cu frații de
aceeași confesiune.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Rezultat
tragic al războiului cultivat cu multă grijă, astfel ca focul său
să nu se stingă niciodată.





Source link

Related Articles