Ilie Bolojan a petrecut 10 luni în funcția de prim-ministru, timp în care Guvernul a fost nevoit să adopte acțiuni dure de reducere a deficitului bugetar, inclusiv majorarea cotei standard de TVA, de la 19% la 21%, o măsură din cauza căreia a intrat în coliziune cu președintele Nicușor Dan. De asemenea, executivul a adoptat reforma administrației publice, care prevede concedierea a peste 10.000 de bugetari, dar și cea privind pensiile speciale ale magistraților.
Ilie Bolojan a stat 10 luni la conducerea Guvernului FOTO Mediafax
În data de 23 iunie 2025 Ilie Bolojan pășea în Palatul Victoria în calitate de premier. România terminase anul anterior cu un deficit bugetar record, de 9,3%, și se îndrepta cu pași repezi spre categoria „junk” a agențiilor de rating financiar. Primele măsuri au vizat creșterea veniturilor bugetare prin majorarea TVA cu două puncte procentuale, de la 19% la 21%, respectiv de la 9% la 11% a cotei reduse. Au fost majorate accizele la carburanți, alcool și tutun, iar impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar salariile și pensiile au fost înghețate. Schema de plafonare a prețurilor la energie electrică a fost anulată în data de 1 iulie, ceea ce a eliminat o povară importantă pentru bugetul de stat, dar a generat scumpiri de 70% pentru consumatori.
Contribuție la sănătate pentru mai multe categorii de beneficiari, inclusiv pentru pensionari
Un subiect care a generat dezbateri intense în spațiul public îl constituie introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cotă de 10%, aplicată mai multor categorii de beneficiari. Pensionarii cu venituri ce depășesc pragul de 3.000 de lei au resimțit o diminuare a veniturilor nete. Măsura a fost adoptată în contextul unor majorări record ale pensiilor în anul electoral 2024, în urma procesului de recalculare, contribuția fiind aplicată exclusiv asupra sumei care depășește acest plafon. Printre categoriile de persoane pentru care a fost eliminată exceptarea plății contribuției la sănătate s-au mai numărat părinţii care beneficiază de concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului, şomerii, persoane persecutate (beneficiare ale unor legi reparatorii), respectiv beneficiarii ajutoarelor sociale de tip venit minim de incluziune, dar și pentru co-asigurați.
Și mai multe categorii de bugetari au avut veniturile tăiate. În data de 30 iunie, Guvernul a aprobat o Ordonanță privind plafonarea la 300 de lei brut a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Anterior, acest spor putea ajunge până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 de lei.
Reducerea numărului de burse a provocat furia studenților
Și unii dintre profesori au pierdut bani la salariu, în condițiile în care norma didactică de predare a crescut de la 18 la 20 ore pe săptămână. De asemenea, de la 1 august, bursele de merit au fost acordate pentru maximum 15% dintre elevii unei clase, care au cel puțin media 9. Practic, într-o clasă de 30 de elevi numărul de burse a fost redus la cel mult 5.
Până atunci, acestea se acordau la 30% dintre elevii unei clase, fapt ce a generat situații revoltătoare în care elevi aflați în stadiu de corijență au ajuns beneficiari ai burselor de merit. Totodată, guvernul Bolojan a stabilit ca reducerea de 90% oferită studenților pentru călătoriile cu trenul să se aplice doar la rutele între localitatea de domiciliu și cea în care se află universitatea.
La finalul lunii august, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament asupra celui de-al doilea pachet de reformă. Acesta a prevăzut, printre altele, reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale companiilor de stat, precum și restructurarea instituțiilor de reglementare – ASF, ANCOM și ANRE – prin reducerea salariilor cu 30% și a numărului de angajați.
Tot în Pachetul 2 a fost inclusă și creșterea impozitului pe proprietate prin trecerea către un sistem bazat pe valoarea de piață a imobilului. Măsura a intrat în vigoare de la 1 ianuarie și a generat majorări ale impozitelor de aproximativ 70%, fapt ce a generat nemulțumiri în societate.
Deficitul bugetar a scăzut la 7,9% din PIB
Efectele măsurilor de austeritate s-au văzut imediat. Deficitul bugetar a scăzut semnificativ de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, ceea ce reprezintă o corecție de 1,4 puncte procentuale din PIB, peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale.
Falia din PNL după moțiune: de ce se teme garda veche de „luxul” opoziției
Datele publicate de Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an dintre economiile Uniunii Europene. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau mențin deficite ridicate, precum Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% din PIB și Franța cu 5,1% din PIB, în timp ce Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
România rămâne, totuși, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară continuarea procesului de consolidare fiscală și menținerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat de România.
Totuși, România nu a putut evita intrarea în recesiune tehnică. Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul 4 din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
De asemenea, INS a rectificat semnificativ datele anunțate anterior, cu scăderi de -0,4% pe primele două trimestre ale anului 2024, fiind înregistrată și în acea perioadă recesiune tehnică. De asemenea, primul trimestru al anului 2025, anunțat inițial cu o creștere de 0,1%, a fost rectificat la -0,6%.
Concedieri de bugetari
După mai multe luni de negocieri tensionate în coaliția de guvernare, Guvernul a adoptat, în luna februarie, Ordonanța de urgență pentru reforma administrației. Măsurile va duce la desființarea a aproximativ 45.600 de posturi, dintre care aproape 12.794 sunt în prezent ocupate. Scopul declarat este diminuarea cheltuielilor cu peste 4,6 miliarde de lei în următorii 2 ani.
Pe lângă tăierile de posturi, actul normativ recalibrează numărul de polițiști locali, în funcție de mărimea localității sau județului: un post la fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe și sectoarele Capitalei și unul la 6.500 de locuitori pentru județe și municipiul București. O localitate cu numărul de locuitori sub 4.500 poate înființa un serviciu de poliție locală doar dacă îl finanțează din veniturile proprii.
Ordonanța prevede reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale. Măsura va genera o reducere de peste 6.100 de posturi de consilieri personali de la cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală, dintr-un total de 10.126 de posturi prevăzute acum în organigramă la nivel național.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților, marea victorie a lui Ilie Bolojan
Deși, din perspectivă economică, efectele sunt relativ limitate și se vor resimți etapizat în anii următori, cea mai semnificativă măsură de justiție socială promovată de guvernul Bolojan a fost reforma pensiilor speciale ale magistraților, solicitată insistent în spațiul public. După 3 luni de luptă juridică, Curtea Constituțională a respins, în cele din urmă, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, deschizând astfel calea pentru intrarea în vigoare a legii.
Actul normativ majorează treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă. Legea mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
