Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” mizele summitului B9 găzduit la București, în contextul în care statele de pe flancul estic al NATO încearcă să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunii aliate de la Ankara. În acest context, România își reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și pentru consolidarea relației cu Ucraina, atât în planul securității și al unei păci durabile, cât și prin dezvoltarea unor proiecte economice și de infrastructură comune.
Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu. FOTO: Facebook / Oana Țoiu
Bucureștiul redevine, pentru o zi, punctul de atracție al diplomației euro-atlantice, odată cu găzduirea Summitului B9 (București 9), programat miercuri, 13 mai. Formatul București 9 a fost lansat în 2015 de România și Polonia, ca reacție la anexarea Crimeei de către Federația Rusă și la declanșarea conflictului din Donbas, în estul Ucrainei. Din grup fac parte România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania, state aflate pe flancul estic al NATO și unite de preocupările legate de securitatea regională și de amenințarea reprezentată de Rusia.
Summitul are loc anual într-unul dintre statele membre, iar România găzduiește din nou reuniunea după ediția organizată în 2022. La întâlnirea de la Palatul Cotroceni participă liderii statelor B9 și ai țărilor nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda și Islanda) alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Statele Unite sunt reprezentate de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno.
Reuniunea este condusă de președintele României, Nicușor Dan, împreună cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, tema centrală a summitului fiind „Delivering More for Transatlantic Security” („Livrând mai mult pentru securitatea transatlantică”).
Reuniunea de miercuri are ca scop coordonare politică și strategică înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale anului pentru Alianță. Liderii celor nouă state de pe flancul estic, alături de reprezentanții țărilor nordice, încearcă să își armonizeze pozițiile pe teme esențiale de securitate, de la consolidarea apărării colective până la sprijinul acordat Ucrainei.
Oana Țoiu: „Companiile din România au acces la licitațiile și achizițiile din Ucraina”
Pentru România, statutul de gazdă implică și rolul de facilitator al unui consens regional care să influențeze agenda și deciziile NATO. Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a explicat, în acest context, că miza reuniunii este definirea unor priorități comune și transmiterea unui mesaj de unitate într-un moment marcat de tensiuni de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al Alianței.
„Summitul B9, care a fost inițiat de România și Polonia după începerea războiului de agresiune în Crimeea, este și acum locul principal de dialog și consultare între țările de pe flancul estic. Avem și țările nordice prezente alături de noi. Vorbim despre coordonarea perspectivelor țărilor prezente prin liderii lor și în pregătirea summitului NATO de la Ankara. Varianta cea mai simplă de a explica miza zilei de mâine este creșterea securității noastre comune, prin acordul între liderii prezenți la Summitul B9″, a declarat Oana Țoiu pentru Adevărul.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este așteptată și ea la București, într-un moment în care procesul de aderare a Chișinăului la Uniunea Europeană traversează o etapă sensibilă. România a fost constant unul dintre cei mai vocali susținători ai aderării Republicii Moldova la UE, iar Oana Țoiu a ținut să reafirme această poziție și să explice de ce îndeplinirea acestui obiectiv servește nu doar Chișinăului, ci întregii regiuni.
„Poziția României este fermă în direcția integrării în Uniunea Europeană a Moldovei, pentru că asta este varianta în care putem să creștem în acest moment și standardele de viață în regiune, și securitatea. Odată cu alegerile din Ungaria, a crescut și intensitatea negocierilor privind deblocarea clusterelor”, a explicat Oana Țoiu.
Prezența lui Volodimir Zelenski la summit vine după semnarea parteneriatului strategic româno-ucrainean, un document care a marcat o etapă nouă în relația dintre cele două țări.
„Relația noastră ca vecine a avut și episoade complicate în istorie. În acest moment, miza este pacea durabilă în regiune, dar ca să putem să ajungem acolo, în paralel avansează obiective economice comune. Companiile din România au acces la licitațiile și achizițiile din Ucraina, pentru că vorbim și de foarte multe fonduri de reconstrucție care se duc mai departe în licitații către operatorii economici. Pentru România, de asemenea important, mai ales după întâlnirea între cei doi președinți, este viteza cu care am mers înainte pe proiectele strategice de conectare: punctele de trecere la graniță, drumuri, trenuri. Toate aceste lucruri sunt importante nu doar acum, ci pentru că o regiune mai conectată este o regiune mai atractivă, și asta este și în interesul României”, a arătat Oana Țoiu.
Nicușor Dan: „Statele care gândesc la fel trebuie să colaboreze”
Înaintea summitului, președintele Nicușor Dan a subliniat că România privește Marea Neagră și Balcanii de Vest drept zone de interes strategic direct, atât pentru țară, cât și pentru NATO. El a legat explicit reuniunea de la București de summitul NATO de la Ankara, programat peste două luni, și a vorbit despre investițiile în apărare, interoperabilitate și consolidarea parteneriatului transatlantic ca obiective comune ale acestui moment diplomatic.
„Suntem într-o perioadă cu multiple provocări și aici, față de aceste provocări, statele care gândesc la fel trebuie să colaboreze și asta se va întâmpla. Ăsta este obiectivul discuțiilor de mâine de la formatul B9, ăsta este obiectivul discuțiilor de la Ankara de la summitul NATO de peste două luni. Și sunt optimist că în fiecare dintre aceste formate vom exprima solidaritate și vom reuși să fim efectiv în obiectivele pe care ni le-am propus. Asta înseamnă investiții în apărare, asta înseamnă interoperabilitate și asta înseamnă un parteneriat transatlantic care să fie efectiv”, a declarat marți președintele Nicușor Dan.
Referindu-se la rolul concret al României în regiune, Dan a enumerat contribuțiile țării pe mai multe paliere, de la misiunile NATO și europene până la procesul de extindere a UE spre est.
„Ce face România? În plan național se consolidează, da? Și consolidându-se, crește securitatea la Marea Neagră, crește securitatea pe flancul estic și în Balcanii de Vest. După cum știți, România participă la misiuni NATO și misiuni europene. La nivelul Uniunii Europene, contribuie la o apropiere atât a Moldovei și a Ucrainei, cât și a țărilor din Balcanii de Vest la Uniune”, a transmis Nicușor Dan.
