Recentul incident de la Galați a readus la suprafață o problemă cronică: neputința autorităților române de a gestiona eficient comunicarea de criză. Spre deosebire de București, Kievul a transformat prezența publică într-o componentă militară vitală. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, Dmytro Raiskyi, PR al Armatei Ucrainene, explică mecanismele din spatele războiului informațional și efortul uriaș de contracarare a dezinformării rusești – o lecție de strategie de la care România are încă multe de învățat.
Dmytro Raiskyi, Director de Strategic Comunicare în cadrul PR Army Foto: jounalismfestival.com
„Adevărul” a stat de vorbă cu Dmytro Raiskyi, director de Strategic Comunicare și Afaceri Externe în cadrul PR al Armatei Ucrainei, specializat în comunicare de criză și combaterea dezinformării. Acesta a detaliat modul în care Ucraina gestionează comunicarea strategică în timpul războiului, combaterea dezinformării rusești și importanța colaborării cu media tradițională și factorii de decizie internaționali pentru a obține sprijin militar și politic.
Imaginea Ucrainei în spațiul internațional a fost construită printr-un efort constant al autorităților, societății civile și partenerilor occidentali, spune Dmytro Raiskyi. Strategia sa s-a axat pe surse sigure pentru a transmite informaţii esenţiale.
„Ei bine, nu putem să ne asumăm meritul în totalitate pentru imaginea Ucrainei, evident guvernul ucrainean și alții care au ajutat, societatea civilă, jurnaliștii și guvernele străine de asemenea, care au ajutat la construirea Ucrainei, la promovarea Ucrainei, cei mai apropiați aliați ai noștri.
Deci este o muncă în desfășurare și încă o facem. Încă trebuie să luptăm pentru un loc pe platformă când vine vorba de Ucraina, pentru că interesul față de Ucraina este mai scăzut, iar subiectul nu mai atrage multă atenție. Deci da, practic este o muncă de 24 de ore din 24 pentru a asigura apariții despre Ucraina. Asta făceam: să construim relații cu jurnaliștii, să organizăm evenimente publice, să ajutăm la realizarea de filme documentare”, explică oficialul.
„Discută despre securitate nucleară, le oferim experți care pot fi chiar din propria lor țară”
Combaterea dezinformării a devenit una dintre principalele direcții strategice pentru Ucraina, inclusiv prin colaborarea cu redacții și experți internaționali.
„La asta eram experți, la comunicare strategică. De la începutul războiului, problema a fost propaganda rusă, dar și lipsa de expertiză în media. De exemplu, evident propaganda rusă nu doarme niciodată, dar era și, pentru că cererea era atât de mare în media, Deutsche Welle, BBC, uneori invitau vorbitori care nu aveau expertiza reală pe anumite subiecte, ceea ce era de asemenea problematic. Așa că ceea ce am construit de atunci este să ajutăm liderii de redacții și editorii să își completeze timpul cu experți care corespund subiectului despre care discută. De exemplu, discută despre securitate nucleară, le oferim experți care pot fi chiar din propria lor țară. Deci practic îi ajutăm, suntem un sprijin, cine poate comenta pe subiecte precum securitate nucleară, daune de mediu, deminare, orice.
Strategic, în comunicarea noastră strategică, am asigurat până acum aproximativ 18.000 de publicații, documentare, filme, în principal în lumea occidentală, adică Europa și America de Nord. Nu facem asta doar pentru a contracara propaganda rusă, avem mereu și alt obiectiv. Munca noastră este, prin comunicare și aducerea în atenție a agresiunii ruse și a crimelor de război din Ucraina, să asigurăm și să amplificăm ajutorul militar către Ucraina. Creșterea gradului de conștientizare, dar și transformarea acestei conștientizări în ajutor militar amplificat pentru Ucraina, pentru că singura modalitate, de exemplu, în cazul crimei ruse de a fura copii din Ucraina și a-i muta în Rusia, singura modalitate de a-i aduce înapoi este să câștigi războiul.
Așa formulăm mesajul. Asigurăm publicații despre această crimă, oferim uneori acces la victime ale crimelor de război, de exemplu tocmai m-am întors din Stockholm, unde am adus ostatici civili, victime ale torturii, violurilor, tot felul de violențe”, spune specialistul.
Schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina Foto: Facebook/Volodimir Zelensky
Nu vom avea niciodată la fel de mulți bani ca Rusia
Diferența uriașă de resurse financiare dintre Rusia și Ucraina obligă partea ucraineană să mizeze pe creativitate și strategie în comunicare. Lecţie, pe care după ziua de vineri, 29 mai, şi România va trebui să o adopte. Reţelele de socializare au fost invadate de ştiri false chiar după atacul dronei asupra blocului din Galaţi.
„Nimeni nu poate concura cu rușii când vine vorba de injecții financiare. Își finanțează foarte bine mașinăria. Investesc mulți bani și chiar foarte generos uneori. Cred că abia acum lumea occidentală începe să înțeleagă cât de mulți bani sunt dispuși să investească și cât de multe eforturi sunt dispuși să depună. Noi nu vom avea niciodată atâția bani, Europa nu va cheltui atât, pentru că bugetul este insuficient.
Așa că trebuie să gândim strategic. Trebuie să lucrăm cu media care are audiență, să propunem povești și să asigurăm proactiv anumite publicații cu impact emoțional. De exemplu, crime de război, victime ale crimelor de război, mărturii ale oamenilor care au suferit de pe urma agresiunii ruse, tortură etc., copii răpiți. Organizăm delegații, de exemplu am adus copii să depună mărturie pentru prima dată la Consiliul de Securitate al ONU. Uneori implicăm celebrități care pot atrage mai multă atenție asupra cauzei. Deci trebuie să fim creativi și strategici, pentru că nu vom avea niciodată la fel de mulți bani ca Rusia”, arată el.
„Prin publicațiile pe care le obținem în media tradițională influențăm și factorii de decizie”
Potrivit lui Raiskyi, presa tradițională rămâne principalul canal prin care pot fi influențați liderii politici și instituțiile internaționale.
„Ne concentrăm mai mult pe media tradițională, și o să explic de ce. Lucrăm și cu social media și comunicare digitală, dar de ce media tradițională? Pentru că prin publicațiile pe care le obținem în media tradițională influențăm și factorii de decizie. Când realizăm un documentar sau ajutăm la realizarea unuia într-o instituție media respectată, acesta devine ulterior o referință pentru politicieni. Digitalul este un haos, foarte mult gunoi acolo. Este important, dar factorii de decizie și guvernele sunt mai influențate de media tradițională decât de campanii pe social media.”
Potrivit lui Raiskyi, presa tradițională rămâne principalul canal prin care pot fi influențați liderii politici și instituțiile internaționale.
„Nu spun că social media nu este un instrument puternic, trebuie folosit, dar nu durează mult. Documentarele durează mult mai mult. Și când un factor de decizie vrea să își facă documentarea pentru a sprijini Ucraina, sunt sigur că va consulta mai mult media tradițională decât campanii de pe social media.”
Platformele colaborează cu societatea civilă, care semnalează cazurile de ingerință Foto: Pixabay
Platformele trebuie să reacționeze, să șteargă conținutul
Discuțiile cu marile platforme digitale și presiunea exercitată asupra acestora pentru combaterea dezinformării fac parte din strategia mai amplă a Ucrainei și a societății civile europene.
„Da, pentru că am făcut activitate de advocacy în Dublin, unde sunt sediile acestor corporații. Este și responsabilitatea Irlandei, ca stat regulator. Da, am comunicat cu ei. Există un nou cadru creat de Comisia Europeană, un mecanism de răspuns rapid în situații de criză, cum ar fi alegerile. Platformele colaborează cu societatea civilă, care semnalează cazurile de ingerință în spațiul informațional. Platformele trebuie să reacționeze, să șteargă conținutul sau să ofere feedback. Este un pas mic, cred eu, pentru că ar trebui să fie mult mai proactivi. Comisia are acum mai multă „putere”, dar problema conformării rămâne.
Există cercetări care arată că media rusească sancționată funcționează în continuare liber pe aceste platforme, ceea ce afectează spațiul european, inclusiv România. Ruşii comunică multe activități malițioase prin social media și algoritmi. Dacă nu sunt controlați, pot pune în pericol siguranța statelor.”
Influenţa partidelor de extremă dreapta sau stânga
Influența propagandei ruse nu se limitează la Rusia, ci este amplificată și de grupări politice radicale din mai multe state europene, avertizează oficialul ucrainean.
„În fiecare țară există, cred, influențe ruse în Uniunea Europeană. De obicei sunt partide de extremă dreapta sau extremă stângă. Nu contează dacă există sau nu o legătură directă cu Rusia. Ce contează este că răspândesc propagandă rusă și mesaje anti-Ucraina, anti-NATO, anti-apărare. Spun că nu trebuie cheltuiți bani pe apărare. Se folosesc de algoritmi pentru a ajunge la mai mulți oameni. Deci în fiecare țară există vocea Rusiei, sigur.”
Pentru viitor, obiectivul principal al Ucrainei rămâne menținerea sprijinului occidental și integrarea conflictului într-o dezbatere mai amplă despre securitatea europeană.
„Planul este să continuăm să comunicăm eficient despre Ucraina și să integrăm mesajul într-o discuție mai largă despre securitate transatlantică. Ucraina este în prima linie și protejează Europa. Dar trebuie integrat acest război într-o discuție mai largă despre securitate regională. Există încă țări în Europa unde guvernele sunt reticente să vadă acest conflict ca pe o problemă de securitate proprie și îl tratează ca pe ceva îndepărtat. Noi credem că este o amenințare reală și directă.”, concluzionează specialistul.
