Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat miercuri că a vorbit cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, despre perspectivele formării unui nou Executiv, susținând totodată că, în opinia sa, ar fi fost bine „să se forțeze puțin” formarea unui guvern de armistițiu, până la sfârșitul anului.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor FOTO Facebook
Întrebat dacă este posibil să avem guvern după 15 august, așa cum a spus Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor a răspuns: „Asta nu ştiu. Nu vreau să stric feng shui-ul nimănui. Ieri am avut o discuţie, am discutat despre sesiunea extraordinară şi despre proiectele de azi. Ne-am pus de acord, am votat cu toţii ce era de votat astăzi. Am discutat despre sesiunea de vineri, că mai sunt trei proiecte pe agricultură şi urmează să fie discutate în comisiile de specialitate mâine şi apoi în plen, vineri şi aici e foarte important că sunt zone din agricultură care trebuie susţinute, dacă nu vrem să punem lacăt pe producţia agricolă”.
Trei scenarii pentru viitorul Executiv
El a menţionat că a discutat cu preşedintele PSD şi despre perspectivele formării unui guvern.
„Aici nu pot să vă spun altceva decât v-am spus de câteva ori. Sunt câteva propuneri. Prima propunere este să avem până la sfârşitul anului un guvern de tranziţie, un guvern de armistiţiu, spuneţi-i cum vreţi, dar asta înseamnă că toată lumea trebuie să vină la masa guvernului. Şi PNL şi PSD şi trebuie să vină împreună, nu separat, şi USR şi UDMR. Mai ales în această perioadă, eu cred că ar fi fost bine să forţăm un pic, «între ghilimele», în sensul bun al cuvântului, formarea unui guvern de armistiţiu, până la sfârşitul anului, cu atacul zilnic cu drone, cu tot ce se întâmplă în zona de buget, cu evaluatorii care vin în ţară”, a mai menţionat el, potrivit News.ro.
A doua variantă este un guvern minoritar, format în jurul lui Siegfried Mureşan, însă pentru a învesti un altfel de guvern este nevoie de PSD: „PSD-ul spune că nu votează un guvern din care nu face parte”.
Preşedintele UDMR a subliniat totodată că o altă variantă este un guvern condus de Sorin Grindeanu, tot guvern minoritar, însă „PNL-ul, deocamdată spune că nu votează acest guvern”.
„Deci sunt aceste trei variante. A patra variantă nu există. În momentul în care domnul preşedinte desemnează pe cineva dintre cei doi sau dacă găseşte un alt premier foarte bine, putem discuta despre guvern. Puteţi să mă întrebaţi dacă am vota un guvern condus de PSD, de domnul Grindeanu, dacă am vota un guvern condus de nu ştiu cine. Aceste discuţii trebuie purtate după nominalizare. Înainte de nominalizare nu pot discuta despre aceste aspecte, fiindcă ce a rămas, rămăşiţa, care nu arată foarte bine, din fosta coaliţie, are un premier”, a explicat Kelemen Hunor.
UDMR insistă pentru o majoritate până la finalul anului
Potrivit acestuia, în prezent există discuții și cu președintele și cu liderii celorlalte partide. El a mai precizat că ar „insista pe un guvern majoritar, cel puţin până la sfârşitul anului”.
„Eu nu am acest rol de mediator, dar eu încerc să aduc argumente în fiecare zi, când discut cu colegii mei, şi asta o să fac şi în continuare, că nu am eu rolul de a media între partide, dar mi-am păstrat relaţia cu fiecare, cred că am fost corect cu fiecare”, a mai spus Kelemen Hunor.
Până în momentul de față, negocierile privind formarea unui nou Guvern nu au avut rezultat. Surse politice au declarat pentru Adevărul că social-democrații își doresc ca președintele Nicușor Dan să-l desemneze premier pe Sorin Grindeanu în luna august. Apoi, Grindeanu să ceară voturile foștilor parteneri: PNL, USR și UDMR. În cazul – foarte probabil – în care cele trei partide refuză, Sorin Grindeanu să le ofere celor de la AUR fotoliul de președinte al Senatului și mai multe funcții de prefecți. Însă AUR nu ar primi portofolii în viitorul guvern, susțin sursele citate, tocmai pentru a nu stârni criticile partenerilor europeni.
În cazul în care România ajunge la alegeri anticipate, scrutinul ar putea avea loc cel mai probabil spre finalul acestui an, ceea ce ar însemna intrarea în 2027 cu un Parlament și un Guvern nou. Până atunci însă, țara ar traversa o nouă perioadă de instabilitate politică, în care atenția s-ar muta din nou de la guvernare către competiția electorală.
