Într-un amplu interviu acordat „Adevărul”, istoricul Armand
Goșu avertizează că România traversează o criză fără precedent în ultimele trei
decenii şi că viitoarele schimbări geopolitice ar putea avea un impact
comparabil cu cel al evenimentelor din Decembrie 1989.
Invitatul de
vineri, 12 iunie, la Interviurile „Adevărul”, istoricul Armand Goşu a vorbit
despre principalele vulnerabilităţi ale României, pe fondul crizei politice
fără precedent în ultimii 30 de ani, amplificată de războiul de la graniţele
sale.
„Potenţialul de
impact ar putea avea aceeaşi anvergură ca în Decembrie 89”
Pornind de la ceea
ce se întâmplă acum pe scena politică românească, istoricul remarcă faptul că impactul
reaşezării „faliilor” geopolitice din jurul României ar putea avea un impact
mult mai mare decât se anticipează, cumva comparativ cu ceea ce s-a întâmplat
în Decembrie 89.
„Mi se pare o criză fără precedent, într-un context
regional critic, de asemenea fără precedent. Nici în timpul Războiului Rece România
nu a fost aşa de expusă cum este astăzi. Şi reacţia foarte puternică,
uitându-te la principalii actori politici, este una de inadecvare, de
fragilitate a partidelor, a liderilor politici. Parcă niciodată România nu a
fost condusă de lideri politici mai inadecvaţi, ceea ce creează un grad de
îngrijorare pe care nu l-am avut niciodată, iar potenţialul de impact ar putea
fi de aceeaşi anvergură cum a fost Decembrie 89.
Lucrurile ar putea evolua într-o direcţie care regional
să presupună o reaşezare a faliilor geo-politice. Or, dacă te prinde atât de
nepregătit… Cum a fost şi în 1989. Amintiţi-vă că atunci, pentu cel puţin 7
ani, până în toamna 1996-1997, România a bâjbâit şi a trebuit să vină o altă
administraţie la Bucureşti, s-au resetat nişte jocuri pentru ca România să
intre, până la urmă, în acest «club» occidental, euroatlantic”, a declarat Armand Goşu.
„România a depins
de contextul internaţional”
Istoricul a punctat
faptul că România a depins mai întodeauna foarte mult de contextul regional şi
că nu am reuşit niciodată să găsim singuri resursele şi energia necesare pentru
a reuşi. Intrarea în Uniunea Europeană şi apoi în NATO s-au realizat tot
datorită contextului internaţional, iar în acest sens istoricul a amintit
războiul din Iugoslavia şi atentatele teroriste din 11 septembrie.
„Până la urmă, totul a ţinut de Iugoslavia, de
bombardamente, de vizita lui Tony Blair la Bucureşti şi de atentatele din 11
septembrie. Deci, dacă România ar trebui să mulţumească cuiva pentru faptul că
e prezentă în NATO şi în Uniunea Europeană, ar trebui să pună două statui în
centrul Bucureştiului: una lui Miloşevici şi a doua lui Bin Laden”, a afirmat istoricul.
Propunerea lui
Eugen Tomac ca premier e „o diversiune”
Întrebat în
legătură propunerea lui Eugen Tomac ca premier tehnocrat în baza criteriilor că
acesta poate fi o interfaţă potrivită în relaţiile cu Ucraina şi Republica
Moldova şi poate transmite un mesaj pozitiv în ceea ce priveşte direcţia
României, Arman Grosu a răspuns: „Este o diversiune”.
„E o diversiune să
propui un candidat la funcţia de premier cu astfel de argumente. Nu, un
prim-ministru trebuie să fie un om care să aibă nişte abilităţi politice
speciale, să poată să-şi construiască o majoritate să poată să o susţină câţiva
ani, să aibă nişte abilităţi economice, printre care înţelegerea mediului
economic complicat în care nu operează guvernul. Or, niciunul dintre argumentele
acestea nu sunt şi nu ar putea fi în favoarea lui Eugen Tomac. Şi atunci au
venit cu această găselniţă, care e mai degrabă «AUR-istă»… Zici «combat AUR»,
dar vii cu un argument «AUR-ist», suveranist, care, sigur, poate să creeze
probleme României pe plan extern, în cancelariile străite, poate să creeze
proble României chiar în relaţiile cu Republica Moldova şi care e o diversiune
pentru publicul intern. Adică, tu ţipi tot timpul că vin ruşii cu
fake-news-urile lor şi manipulează electoratul şi de-asta am anulat alegerile
atunci, după care vii şi spui că combaţi suveraniştii şi vii cu argumentele acestea…”, s-a arătat
dezamăgit Armand Goşu.
„România se
prăbuşeşte”
În ceea ce priveşte
discuţiile legate de unirea Republicii Moldova cu România, Armand Goşu
consideră că subiect în sine „este o bazaconie” care nu merită să fie luată în
seamă şi că, în lipsa capacităţii politicienilor de a găsi nişte soluţii reale
care să scoată România din criză, se inventează „subiecte”.
„Deci, oamenii inventează subiecte ca să ascundă
neputinţa lor, incapacitatea lor de a forma un guvern, de a oferi o soluţie
pentru ţară. Cai verzi pe pereţi… E clar că e o bazaconie. Cine, ce, cum? El
(premierul – n.r.) are altceva de făcut în momentul ăsta. Hai să facă ce trebui
să facă şi vorbim şi despre aia (unirea – n.r.).
România se prăbuşeşte. România riscă să se prăbuşească.
Poate să vină Maia Sandu ar fi o soluţie pentru situaţia din România. În
condiţiile în care elita actuală a României e inadecvată, Maia Sandu e o
soluţie pentru România”, a
declarat istoricul legat de acest subiect.
Întrebat cum ar fi
posibil acest lucru, acesta a explicat:
„Hai să facem Unirea, s-o aducem pe Maia Sandu aici, o
alegem şi la Bucureşti, refacem alegerile prezidenţiale, refacem alegerile
parlamentare şi atunci o să avem un PAS şi la Bucureşti, în PNL sau să facă o
platformă unionistă PNL, USR, câteva partide pro-europene cu PAS şi atunci o să
organizăm alegeri parlamentare la nivelul întregii Românii. O să avem alegeri
prezidenţiale, să avem şi noi un preşedinte legitim, nu după chestii dubioase,
cu anulări de alegeri. Cred că Maia Sandu are şanse mari să câştige şi cu scor,
din primul tur, aceste alegeri. Şi atunci, da, hai să facem unirea. Dar hai s-o
facem repede, că România e în criză!”, a comentat istoricul.
Despre programul
SAFE
„Nu trebuie să ducem la îndeplinire SAFE. Ţările se pot
prăbuşi şi cu SAFE şi fără SAFE. Ideea că trebuie să facă ceva este falsă”, consideră Armand Goşu.
Întrebat ce ar
trebui să facă România, în cazul în care apar şi alte incidente de securitate
cu au fost cele cu drone din Galaţi şi Constanţa, istoricul a răspuns cu o
ironie amară:
„Facem stoc de lumânări şi fiecare merge la biserică, duminică
dimineaţă, şi punem şi la vii şi la morţi. Aprindem cât mai multe lumânări.
Asta-i ţara, acesta-i leadership-ul! Asta ne pot oferi principalele instituţii:
Ministerul Apărării, SRI, Ministerul de Interne… Ăsta-i nivelul!”.
„Dacă vă puteaţi închipui că baronetul din România,
reţelele de corupţie din România, care gâtuie această ţară de 35 de ani, ar fi
lăsat 8 miliarde din SAFE să se ducă pe lucruri serioase, vă înşelaţi amar. (…)
Băieţi care sunt la manete îşi permit. Ei vor să pună mâna pe bani. Nu-i
interesează soarta României, nu-i interesează securitatea României. Pe ei îi
interesează propriul buzunar. Dacă îşi îngroaşă buzunarul pupându-se cu Putin,
se pupă cu Putin, dacă e Trump, se pupă cu Trump, dar, evident, ochii lor sunt
pe banii europeni”, a mai spus el,
explicând şi de ce, deşi România, riscă să piardă sume mari, nimeni nu se
grăbeşte să rezolve criza internă.
„Dacă nu intră în buzunarul lor, nu contează că se pierd!”, a concluzionat el.
Vor ucrainenii să
ne atragă în război?
O altă problemă
dezbătută s-a referit la modalitatea în care ar putea autorităţile să combată
teoriile false potrivit cărora Ucraina vrea să atragă România în război, de
unde şi incidentele cu drone.
„Lumea nu-i atât de proastă. Eu vă invit să ieşiţi de pe
TikTok… Nu crede foarte multă lume. Eu mă întâlnesc cu oameni pe stradă care
întreabă: «Domne, în ce lume trăim?». România a ajuns prea repede în clubul
occidental. Românul nu era pregătit mental, psihologic… (…) Lucrurile sunt
foarte simple aici, nu ai ce să explici”, a declarat Armand Grosu.
„Vrem justiţie ca-n
Ucraina”
Pornind de la
vizita Dianei Şoşoacă în Rusia, lipsa de reacţie a societăţii civile la marile
probleme privind justiţia sau corupţia, istoricul Armand Grosu consideră că „avem
ce merităm”, făcând o analogie cu ce se întâmplă în Ucraina, unde cel mai
puternic om din stat, apropiat al lui Volodimir Zelenski a fost reţinut şi este
anchetat.
„În Ucraina, justiţia funcţionează”, spune el. „Faptul
că preşedintele nu intervine în mersul justiţiei, faptul că justiţia îşi
urmează cursul, faptul că procurorii anchetează arată că Ucraina, care nu e
încă în Uniunea Europeană şi e la mulţi paşi de aderare, e, totuşi, înaintea
României, care e membră de 20 de ani…”
Ce facem mai
departe?
Invitat să comenteze
şansele ca premierul Eugen Tomac să reuşească să strângă, în acest weekend, o
majoritate care să-i asigure votul în Parlament, Armand Goşu a declarat că
problema nu este dacă trece Guvernul, ci ce se va întâmpla mai departe, pentru
că pare că nimeni nu are un plan clar.
„Problema e ce facem mai departe”, a spus el, explicând că este foarte posibil ca Eugen
Tomac să fie acceptat ca premier.
„Nici Putin nu ştie
cum va evolua războiul”
Inevitabil, una
dintre temele comentate pe larg în cadrul inerviului a fost războiul din
Ucraina şi modul în care a evoluat acesta, cu atât mai mult cu cât Armand Goşu
este expert în istoria spaţiilor ex-sovietice.
El a fost invitat
să comenteze posibile scenarii despre cum va evolua situaţia în zonă, în
contextul în care tot mai multe voci afirmă că Vladimir Putin ar putea ataca o
ţară membru NATO în următorii 3-4 ani.
„Nici Putin nu ştie
cum va evolua războiul”, a afirmat istoricul, subliniind volatilitatea contextului
şi modul în care tehnologiile moderne au schimbat mersul războiului.
„Războiul de uzură pleca de la premisele că resursele
Rusiei şi resursele Ucrainei sunt foarte inegale, că Rusia va obţine victoria
sigur, poate nu acum, dar într-un timp rezonabil. (…) Deja în aprilie 2026 am
constatat că, în teatrul de operaţiuni, datorită tehnologiilor noi de drone, ucrainenii
sunt mai buni, sunt superiori”, a
mai spus el, punctând că, în acest moment este foarte important ceea ce se
întâmplă în Crimeea, unde Ucraina câştigă teren.
„Dintr-un avanpost avansat în inima Mării Negre, Crimeea
s-a transformat într-o închisoare în care câteva zeci de mii de soldaţi (ruşi –
n.r.) au rămas prizonieri şi stau undeva pitiţi prin subsoluri, să nu fie
bombardaţi de drone ucrainene. Or, asta schimbă cu totul situaţia. Crimeea nu e
o simplă regiune. Ea ţine de simbolistica regimului lui Putin”, a explicat istoricul, care crede că în acest moment
Ucraina este în poziţia ideală de a încheia un acord de pace în care să pună
condiţii.
„Războiul nu a
început în 2022
„Războiul nu a început în 2022, atunci a început invazia
pe scară largă. Războiul a început în februarie 2014, cu Crimeea şi el se va
încheia, dacă se va încheia vreodată cu adevărat, cu Crimeea”, spune Armand Goşu.
„Pierderea Crimeei îl va obliga pe Putin să poarte
negocieri. Dar negocierile presupun multe alte teme, nu Crimeea”, e de părere istoricul.
„Putin e nevoit să
negocieze cu Europa”
Armand Goşu
consideră că scrisoară deschisă a lui Zelenski pentru Vladimir Putin este un
document extrem de important, care va rămâne „în cărţile de istorie”.
„Ce zice Zelenski? «În momentul în care Trump e ocupat în
Iran, el nu mai are timp pentru aceste negocieri. În condiiţiile acestea, hai
să ne întâlnim noi doi. Să punem capăt acestui război». (…) Răspunsul lui
Putin a fost la forul economic unde a vorbit doamna Şoşoacă, când a spus «Ce e
prostia asta a lui Zelenski?» Pe de altă parte însă, Putin a înţeles. El avea
nevoie de Trump. Trump e însă prins cu altceva şi Putin a înţeles că e nevoit
să negocieze cu Europa, pe care o urăşte, pe care nu o doreşte parte a acestor
negocieri”, a explicat Armand
Goşu.
Mai poate beneficia
Rusia de criza de petrol generată de conflictul din Iran?
Armand Goşu crede
că Rusia nu mai este în situaţia de a profita de criza de petrol generată de
conflictul din Iran pentru că dronele ucrainene i-au distrus multe dintre
rezervoarele de petrol care generau cele mai mari venituri pentru economia
internă.
„Lucrurile nu merg bine pentru Rusia… (…) Din cauza
dronelor ucrainene, pentru că le-au distrus rezervoarele de petrol. Ca să faci
un rezervor din acela îţi ia doi ani de zile. N-ai de unde să scoţi bani ca să pui
alte rezervoare în loc. O bună parte din capacitatea de depozitare a petrolului
rusesc a fost afectată. (…) Nici petrolul nu a crescut cum au sperat ei… Erau
foarte fericiţi ruşii până să vadă dronele ucrainene cum vin peste ei. Ei şi-au
calculat bugetul pe 59 de dolari barilul. Dar n-a fost să fie”.
65.000 de euro pe
an pentru un soldat cu contract
„În medie, un soldat, un militar cu contract semnat, cu
ce încasează el într-un an, costă 65.000 de euro pe an. De zece ori mai mult
decât salariul mediu dacă ar fi pe undeva prin Siberia. Au fost foarte mulţi
doritori care au mers pe front. Sunt oameni care s-au dus pe front pentru că au
fost convinşi că, odată cu venirea lui Trump la Casa Albă, războiul se termină.
Nu mâine, dar curând.”
Ce riscă România în
cazul escaladării situaţiei?
„Putin ameninţă cu escaladarea. El a zis insistent că
atacă o ţară membră NATO şi sunt scenariile pe care le ştim din 2014 cu două dintre ţărle baltice, Letonia şi Estonia. Şi mai are şi alt scenariu de
escaladare, o lovitură nucleară tactică. Un alt scenariu este bombardarea
intensă a capitalei Kiev, a instituţiilor centrale. Cam astea sunt… Ce să mai
facă? Putin înţelege că, dacă nu se întâmplă ceva în următoarele săptămâni,
luni, lucrurile merg foarte nefericit spre înfrângere. Şi atunci va încerca să
escaladeze. Problema este că o nucleară tactică nu va fi un pas strategic care
să ducă la încheierea războiului. Când dai cu o nucleară tactică, tu nu ştii
dacă adversarul nu răspunde la fel. Dai cu o nucleară într-o zonă unde să ai
militari mulţi, 20.000-30.000. Dar tu nu ai armata ucraineană nicăieri în
teatrul de operaţiuni strâns la un loc în număr aşa de mare. Ce să faci? Să
loveşti capitala?”
Întrebat dacă nu
cumva România ar putea fi o potenţială ţintă pentru a escalada situaţia din
Ucraina, Armand Goşu a explicat faptul că implicarea noastră în război nu i-ar
aduce Rusiei niciun avantaj.
„Putin sigur s-a gândit: lovesc o ţară. Uite, lovesc
România. Ce treabă are asta cu Ucraina? Se predă Ucraina? N-o să mai trimită ucrainenii
drone în Crimeea, că sună domnul Nicuşor de la Bucureşti?!
S-ar intra într-o altă etapă dacă NATO ar ataca Rusia şi
ar răspunde la agresiuni. Vi se pare că
Trump, că NATO se pregătesc să răspundă altfel decât cu comunicate la o
agresiune din partea Rusiei?”.
Ar putea Ucraina să
câştige războiul?
„În momentul acesta, rămânem în logica aceasta: Rusia nu
câştigă, Ucraina nu pierde. Asta e o logică occidentală, care creează un fel de
blocaj. Rusia, dacă nu iese din logica asta de imperiu colonial şi nu se
transformă într-un stat modern, pierde. Rusia a pierdut competiţia, în câţiva
ani. Acum bătălia se dă pe inteligenţa artificială. Unde e Rusia în această
bătălie?”.
