O nouă zi de tensiuni diplomatice la nivel înalt plasează comunitatea internațională în fața unui scenariu incert în ceea ce privește războiul din Orientul Mijlociu. Președintele american Donald Trump a anunțat cu entuziasm că un acord istoric cu Iranul urmează să fie semnat duminică, 14 iunie, un pas critic care ar duce la redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz. Cu toate acestea, realitatea de la Teheran conturează o cu totul altă dinamică, oficialii iranieni respingând ferm calendarul impus de liderul de la Casa Albă.
SUA și Iranul cu acordul de pace pe masa/FOTO: shutterstock
Optimism la Casa Albă, prudență la Teheran
Într-o postare caracteristică pe platforma Truth Social, Donald Trump a declarat că noul document va reprezenta „un zid în fața armelor nucleare”, spre deosebire de acordul JCPOA din 2015 promovat de administrația Obama, pe care l-a numit „o cale lină către obținerea bombei nucleare”. Trump a asigurat publicul că, de această dată, „niciun ban nu va schimba situația” și că unități specializate ale SUA vor fi trimise pentru a neutraliza infrastructura nucleară iraniană ascunsă în munți.
De cealaltă parte, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei, au criticat „insistența neobișnuită” a lui Trump. Partea iraniană a respins oficial posibilitatea unei semnări duminică, invocând „ezitările” Washingtonului și faptul că parametrii structurali ai programului său nuclear sunt departe de a fi stabiliți.
Semnarea electronică și avertismentul Teheranului
Mediatorii internaționali, în frunte cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif, au confirmat că se fac pregătiri intense pentru o „semnare electronică” în termen de 24 de ore, menită să pună capăt unui conflict devastator de trei luni. Sharif s-a declarat convins că acest pact va pune bazele unei păci durabile.
Cu toate acestea, diplomația iraniană a turnat rapid apă rece peste entuziasmul american. Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, a recomandat prudență maximă: „Va trebui să așteptăm și să vedem data exactă. Cu siguranță nu se va întâmpla mâine, deși nu excludem ca semnarea memorandumului să aibă loc în zilele următoare”.
Surse apropiate negocierilor indică faptul că mediatorii – printre care se numără și premierul pakistanez Shehbaz Sharif – au propus ca memorandumul de înțelegere să fie semnat electronic. Această formulă de urgență a fost aleasă din rațiuni de securitate și logistică, având în vedere că Trump urmează să plece luni la summitul G7 din Franța, iar deplasarea concomitentă a vicepreședintelui JD Vance în Europa ar fi fost imposibil de coordonat.
Mediatorilor le este teamă că, cu cât documentul rămâne mai mult timp nesemnat, cu atât crește riscul ca una dintre părți să se răzgândească sau ca un incident militar să arunce în aer întregul progres diplomatic.
Narațiuni paralele: Cine este, de fapt, câștigătorul?
Așa cum ne-a obișnuit în perioada mandatelor sale, Donald Trump folosește o strategie a pașilor extremi. Doar cu o zi înainte de anunț, el amenința cu distrugerea terminalului petrolier iranian de pe insula Kharg. Astăzi, oferă perspectiva păcii. Este a 40-a oară când liderul american anunță un acord iminent, pentru ca ulterior să revină la retorica militară.
După luni de amânări, Iranul anunță când va fi înmormântat Ali Khamenei
În mod evident, ambele tabere încearcă să vândă acest draft de acord publicului intern ca pe o capitulare a adversarului:
Versiunea Teheranului
Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat triumfător că „Iranul este învingătorul războiului cu SUA”. Presa semi-oficială iraniană susține că acordul prevede deblocarea a 24 de miliarde de dolari, ridicarea blocadei navale americane și dreptul Iranului de a percepe taxe de tranzit prin Hormuz.
Versiunea Washingtonului
Oficialii americani contrazic flagrant aceste afirmații. Ei susțin că programul nuclear iranian va fi complet demantelat, materialele nucleare vor fi distruse, iar fondurile înghețate nu vor fi eliberate decât după ce Teheranul va înceta complet finanțarea grupărilor militante din regiune.
La doar câteva ore după declarațiile optimiste ale liderilor, forțele americane au fost nevoite să doboare din nou drone iraniene care vizau nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz – o rută vitală prin care trece o cincime din necesarul mondial de petrol.
Deși se află sub un armistițiu parțial după campania aeriană americano-israeliană din februarie, Iranul a reușit să își refacă aproximativ 75% din stocul de rachete cu rază lungă de acțiune și a integrat muniție rusească de ultimă generație.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat că forțele americane au doborât sâmbătă dimineață mai multe drone iraniene care vizau nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz, acțiuni catalogate de Trump drept „total inacceptabile”.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, amenință cu lichidarea a 24 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate pentru a acoperi daunele regionale, în timp ce Marina SUA continuă să escorteze transporturi zilnice de 7 milioane de barili de petrol prin strâmtoarea blocată.
Nemulțumire profundă la Tel Aviv
Această grabă diplomatică a Washingtonului a provocat unde de șoc la Tel Aviv. Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar fi ciocnit violent, în culise, cu Donald Trump, după ce Casa Albă a cerut Israelului să își reducă operațiunile militare din Liban împotriva Hezbollah pentru a nu compromite negocierile cu Iranul.
Răspunsul Israelului a fost vizibil sâmbătă, când aviația israeliană a lansat noi raiduri masive în sudul Libanului și a emis ordine de evacuare pentru orașul Nabatieh, semnalând că își va urmări propriile obiective de securitate, indiferent de calendarul electoral sau diplomatic impus de la Washington.
Discrepanțele majore dintre narațiunea triumfalistă de la Washington și realitatea defensivă de la Teheran demonstrează că, în ciuda apropierii de un consens, drumul până la o pace verificabilă rămâne minat de interese geopolitice divergente.
