Cea mai recentă investigație Recorder semnalează că peste 600 de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuternicire, un mecanism temporar care ar ocoli concursurile și evaluarea competențelor, dar care ar permite un control politic extins asupra instituției. Chestorul Georgian Drăgan acuză jurnaliștii că au prezentat informații distorsionate.
Potrivit investigației Recorder, aproape o treime dintre inspectorii-șefi ai inspectoratelor județene sunt numiți provizoriu, fără concurs. Situația devine și mai gravă dacă sunt incluși și adjuncții: mai mult de jumătate dintre inspectoratele de poliție din țară sunt conduse de persoane împuternicite, nu de ofițeri care au trecut printr-o procedură de selecție. Recorder arată că sistemul împuternicirilor creează o ierarhie piramidală complet dependentă de factorul politic.
Șeful Poliției Române este numit de premier, la propunerea ministrului de Interne. Potrivit investigației, de aici, lanțul dependențelor se propagă: șeful IGPR poate propune împuternicirea inspectorilor-șefi județeni; inspectorii-șefi pot împuternici șefii polițiilor municipale și orășenești; aceștia pot numi, la rândul lor, șefii de servicii din subordine. Toți cei numiți astfel pot fi schimbați oricând, fără explicații, de persoana care i-a pus în funcție, potrivit sursei citate.
Investigația sintetizează mecanismul astfel: „Metoda împuternicirilor creează o ierarhie piramidală care pune Poliția Română la cheremul politicienilor”.
Jurnaliștii Recorder au discutat cu trei foști miniștri de Interne din ultimul deceniu. Potrivit documentarului, toți admit că sistemul împuternicirilor este o problemă structurală, care afectează profesionalismul și independența Poliției.
Investigația arată că numeroși ofițeri promovați astfel au conexiuni politice evidente, iar lipsa concursurilor a permis ascensiunea unor persoane fără competențele necesare.
„Tragedii precum Caracal (2019), Onești (2021) sau Mureș (2025) au legătură directă cu propulsarea în funcții-cheie a unor ofițeri care nu au dat concurs, ci au fost numiți prin împuternicire”, notează Recorder
Investigația amintește că problema împuternicirilor a intrat și în atenția procurorilor anticorupție. În 2022, DNA Cluj a deschis un dosar penal vizându-l pe Mircea Rus, fost șef al IPJ Cluj, și a extins ancheta asupra altor zeci de ofițeri din țară. Suspiciunea: folosirea ilegală și abuzivă a împuternicirilor pentru a controla funcțiile de conducere. Recorder arată că ancheta părea să se apropie de un moment de cotitură, însă dosarul a fost mutat la București prin decizia procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. La aproximativ un an după mutare, toate spețele investigate inițial au fost clasate.
Chestorul Georgian Drăgan: „Sunt lansate acuzații nefondate”
Chestorul Georgian Drăgan a declarat joi, într-o conferință, că în materialul jurnalistic publicat de Recorder „sunt lansate acuzații nefondate, la adresa instituției noastre, fără niciun fundament factual”.
Potrivit chestorului, investigația se sprijină pe declarațiile unor lideri sindicali, prezentate ca fapte certe:
„Acuzațiile din acest material sunt bazate doar pe opiniile unor lideri de sindicat, care sunt prezentate, în mod malițios, ca fiind date dovedite factual, ceea ce nu sunt!”.
Georgian Drăgan a insistat că Poliția Română nu se opune discuțiilor despre subiect, dar contestă modul în care Recorder a selectat și a prezentat informațiile:
„Vreau să fiu clar înțeles: NU avem o problemă cu faptul că se discută despre acest subiect, avem toată deschiderea pentru a comunica cu mass-media și am făcut acest lucru, inclusiv cu jurnaliștii de la Recorder”.
Chestorul Georgian Drăgan susține că acuzațiile sunt nefondate. FOTO Captură FB TVR Târgu Mureș
Problema, susține Georgian Drăgan, ar fi „faptul că sunt prezentate date eronate, trunchiate, alterate sau scoase din context, precum și opinii ale unor persoane, opinii care nu sunt susținute de dovezi”.
„Au fost preluate doar informații trunchiate”
Potrivit lui Drăgan, Ministerul Afacerilor Interne a transmis un răspuns oficial pe 19 mai, la solicitarea Recorder, cu rugămintea ca acesta să fie preluat integral.
„Acest lucru NU s-a întâmplat, ci din contră, în materialul publicat astăzi, au fost preluate doar informații trunchiate, care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor Statului Român”.
Mesajul integral al chestorului Georgian Dragan
Redăm, mai jos, discursul integral al chestorului Georgian Dragan:
„Vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre! Tema întâlnirii de astăzi o reprezintă materialul jurnalistic, publicat astăzi de Recorder, material în care sunt lansate acuzații nefondate, la adresa instituției noastre, fără niciun fundament factual, după cum voi demonstra în cele ce urmează.
Acuzațiile din acest material sunt bazate doar pe opiniile unor lideri de sindicat, care sunt prezentate, în mod malițios, ca fiind date dovedite factual, ceea ce nu sunt!
Vreau să fiu clar înțeles: NU avem o problemă cu faptul că se discută despre acest subiect, avem toată deschiderea pentru a comunica cu mass-media și am facut acest lucru, inclusiv cu jurnaliștii de la Recorder.
Ce nu este în regulă este faptul că sunt prezentate date eronate, trunchiate, alterate sau scoase din context, precum și opinii ale unor persoane, opinii care nu sunt susținute de dovezi.
În primul rând, referitor la acuzația principală că împuternicirea pe funcții de conducere este o practică în Poliția Română, datele oficiale, oferite inclusiv jurnaliștilor de la Recorder, contrazic clar această teză.
Publicația Recorder a solicitat IGPPR, precum și unităților teritoriale de poliție, date privind împuternicirile de la nivelul instituției noastre.
Fac precizarea că atât IGPR, cât și toate structurile teritoriale, au oferit date clare, certe și indubitabile, cu privire la subiectul abordat.
De asemenea, la data de 19 mai, Ministerul Afacerilor Interne la solicitarea Recorder, adresată domnului Ministru al afacerilor interne, a oferit un răspuns, cu rugamintea de a fi preluat integral.
Aest lucru NU s-a întâmplat, ci din contră, în materialul publicat astăzi, au fost preluate doar informații trunchiate, care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor Statului Român.
Pentru că Recorder nu a preluat aceste date, în vederea unei corecte informări a opinei publice, dau citire răspunsului Ministerului Afacerilor Interne, așa cum el a fost transmis, publicației Recorder.
Răspunsul MAI:
‘În mandatul de ministru al Afacerilor Interne am dispus măsuri concrete pentru accelerarea procesului de ocupare a funcțiilor de conducere, prin concurs, în vederea consolidării stabilității manageriale în structurile Poliției Române și, implicit, reducerea numărului de funcții de conducere asigurate prin împuternicire.
În urma analizei efectuate la nivelul conducerii Poliției Române, a reieșit faptul că, în perioada 2023–2026, la nivelul acestei instituții, au fost organizate aproximativ 3.900 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. ( Fac aici o scurtă paranteză- asta înseamnă că au fost organizate, în medie, câte 5 concursuri, în fiecare zi lucrătoare, din ultimii 3 ani).
Dintre acestea, în peste 2.500 de cazuri, posturile au fost ocupate prin promovarea candidaților declarați admis.
În celelalte aproximativ 1.400 de situații, fie nu au fost îndeplinite condițiile pentru ocuparea posturilor ori candidații nu s-au prezentat la concurs sau nu au obținut nota minimă de promovare.
(Cu permisiunea dumneavoastră, fac și aici o scurtă paranteză – faptul că în aceste 1.400 de situații nu s-au ocupat posturile de conducere, demonstrează o rigoare în selectarea ofițerilor și agenților care să ocupe aceste posturi de comandă).
Ca urmare a acestor eforturi instituționale, procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de peste 9%, în scădere față de 1 ianuarie 2026, când era de peste 10%.
Situația funcțiilor de conducere vacante a fost cauzată, în principal, de numărul ridicat de pensionări (în aproximativ 1.650 de cazuri în ultimii 3 ani) și de promovări în alte funcții de conducere.
Fac precizarea că aceste pierderi de personal sunt specifice, în ultimii ani, întregului Sistem de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională.
În mod concret, Ministerul Afacerilor Interne înregistrează în prezent un deficit de aproximativ 23% (funcții de conducere și execuție), iar Poliția Română un deficit, la nivelul întregii instituții, de aproximativ 17%.
Referitor la afirmația dumneavoastră ,,peste 600 de funcții de conducere ocupate prin împuternicire în IGPR”, pentru corecta informare a opiniei publice, fac precizarea că, la nivelul întregii instituții
(Poliția Română, respectiv IGPR, DGPMB și inspectoratele de poliție județene), dintr-un total de peste 7.100 de funcții de conducere sunt asigurate prin împuternicire aproximativ 450 de funcții de ofițer și 200 de funcții de agent de poliție.
De asemenea, cu privire la referirea dumneavoastră, respectiv ,,jumătate dintre inspectoratele județene au la vârf inspectori șefi sau adjuncți care ocupă funcția prin împuternicire”, precizez faptul că, dintre cele 42 de funcții de conducere aflate în competența de numire a conducerii MAI (DGPMB și cele 41 de IPJ-uri), 31 de posturi sunt ocupate de persoane care au promovat concursurile de inspector șef.
În cazul celorlalte 11 posturi vacante de inspector șef, precizez că persoanele care asigură legal îndeplinirea atribuțiilor acestora au parcurs procedura de concurs și ocupă, ca titulari, alte funcții de conducere relevante, precum: adjunct de șef de brigadă, adjunct șef IPJ, șef de serviciu în IPJ, adjunct poliție municipală sau șef de structură de poliție teritorială.’
Acesta a fost răspunsul transmis de Ministerul Afacerilor Interne la solicitarea Recorder adresată domnului Ministru.
În același timp, nici răspunsurile oferite de IGPR și de toate structurile teritoriale, nu au fost preluate în acest material.
Fac precizarea că, în urma eforturilor instituționale, procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire, la nivelul Poliției Române, este în prezent de 9%, în scădere față de 1 ianuarie 2026, când era de peste 10%.
De asemenea, începând cu anul 2023 au fost dispuse măsuri concrete pentru accelerarea procesului de ocupare a funcțiilor de conducere, prin concurs, în vederea consolidării stabilității manageriale în structurile Poliției Române și, implicit, reducerea numărului de funcții de conducere asigurate prin împuternicire.
Totodată, în urma demersurilor conducerii M.A.I. și I.G.P.R., în anul 2024, Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului a fost modificată, astfel că împuternicirea polițistului încetează când acesta este declarat nepromovat la concursul desfășurat pentru ocuparea postului ale cărui atribuții le exercită prin împuternicire, respectiv când polițistul este declarat “inapt” la evaluarea psihologică organizată cu ocazia participării la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant.
Această informație este ignorată, în mod convenabil, de cei doi sindicaliști, care cunosc modificarea legislativă, dar au ales să nu o comunice jurnalistului, pentru că ar fi desființat însăși ideea principală a articolului publicat de Recorder.
Referitor la acuzația potrivit căreia concursurile sunt organizate pentru anumiți candidați.
Din nou, această acuzație nu se susține pe nicio dovadă, din contră, toate evidențele contrazic această teză.
Concursurile sunt organizate astfel încât să nu poată fi încălcată legislația în niciun fel.
Tematica și bibliografia sunt postate din timp, în mod transparent, pe HUB-ul MAI, iar subiectele de concurs sunt realizate de membrii comisiei cu cel mult 24 de ore înaintea susținerii probei, etapa fiind înregistrată audio-video la fel ca examenul propriu-zis.
Membrilor comisiei nu le este permis accesul cu dispozitive de comunicații în toată această perioadă. De asemenea, organizațiile sindicale și profesionale ale polițiștilor au reprezentanți în fiecare comisie de concurs, cu statut de observator.
Dacă acuzațiile sindicaliștilor publicate în acest articol ar fi reale ar însemna că membrii acestor organizații sindicale ar fi girat ilegalități. Însă, subliniez, acuzațiile sunt false și am demonstrat anterior de ce.
Referitor la susținerea că un lider de sindicat care a acordat un interviu pentru publicația Recorder a fost discreditat mediatic la ordinul Poliției Române descalifică credibilitatea materialului jurnalistic, fiind încă o dovadă că singurele așa-zise dovezi prezentate în materialul Recorder, sunt opiniile celor doi lideri de sindicat.
Este cunoscut faptul că respectivul lider de sindicat are o atitudine răzbunătoare la adresa Poliției Române, pentru că a fost destituit din funcția deținută în instituția noastră în urma încălcării repetate a legii, inclusiv a încălcării articolului care interzice polițiștilor să facă politică.
Articolul prezintă un tipar recurent, fiind similar cu cel prin care s-a încercat un atac la adresa independeței justiției din România. Fac precizarea clară că toate acuzațiile aduse la acel moment Justiției din România au fost verificate de structurile abilitate ale statului român, iar în urma verificărilor s-au dovedit a fi false în integralitate.
Informațiile prezentate sunt trunchiate, inexacte și alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în sistemul de ordine publică și securitate națională.
Acest mod de lucru depășește cadrul legal privind libera informare a cetățenilor, fiind de natură să afecteze activitatea instituțiilor din domeniul justiție și ordine publică, implicit asigurarea securității cetățenilor.
Aș menționa aici că România nu întâmplător este una dintre cele mai sigure țări din lume și asta nu o spunem noi, ci organizații internaționale independente, precum Numbeo, care realizează anual un top al siguranței cetățenilor la nivel mondial.
De asemenea, acest aspect este certificat și de partenerii instituționali internaționali, inclusiv de Ambasada Statelor Unite ale Americii.
Conform rapoartelor Departamentului de Stat al SUA și ale Comisiei Europene, România este recunoscută ca o țară foarte sigură pentru cetățeni și turiști. În ceea ce privește nivelul perceput al criminalității în orașele europene, graficul realizat de Numbeo, pe anul 2026 arată că, la nivel european, orașele mari din România sunt percepute ca fiind sigure și aici vorbim de Timișoara, Brașov, București, Iași și Cluj-Napoca.
Acest lucru dovedește faptul că instituțiile statului român își fac datoria, aici incluzând Poliția Română, unitățile de parchet și instanțele de judecată, precum și celelalte instituții cu atribuții în garantarea siguranței cetățenilor.
Subliniez faptul că – Scopul împuternicirilor nu este acela de a eluda legea, ci de a asigura continuitatea managerială a unor unități, pentru menținerea unui climat de siguranță pentru cetățeni.
Într-un stat de drept, așa cum este România, orice acuzație trebuie susținută de dovezi, iar opiniile unor lideri sindicali nu reprezintă dovezi.
Menționez că jurnalistului de la recoder i-au fost comunicate date relevante, în conformitate cu Legea 544/2001, însă acestea nu au fost prezentate în conformitate cu realitatea, ci doar trunchiate, astfel încât să valideze ideea falsă din spatele articolului.
Împuternicirile au fost realizate cu respectarea cadrului legal în vigoare, iar informațiile trunchiate prezentate în material au scopul de a destabiliza instituțiile statului român, din zona de ordine publică și justiție, fiind un tipar similar cu cel care a stat la baza atacului la adresa independenței justiției.
Subliniez, îmcă o dată, că acuzațiile din materialul realizat la adresa Sistemului de Justiție din România, din aceeași publicație, au fost verificate de instituțiile abilitate și NU s-au confirmat”.
