Pe Valea Oltului au început cele mai dificile lucrări la viaductele de la Boița ale Autostrăzii Sibiu–Pitești. La cel mai lung dintre ele constructorii lucrează la deschiderea principală, realizată în consolă, iar la cel mai înalt începe lansarea tablierului metalic.
Se pregătește lansarea grinzilor pe viaductul înalt. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Cinci dintre cele 24 de viaducte prevăzute pe secțiunea 2 Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești sunt în construcție pe primii șase kilometri ai traseului, în zona localității Boița, din județul Sibiu. La unele dintre cele mai spectaculoase structuri au început lucrări de mare dificultate.
Viaductul Boița, construit în consolă
Viaductul 1, cel mai lung de la Boița, a intrat în șantier în vara anului 2024. Structura, cu o lungime de aproximativ 650 de metri și 11 deschideri, este construită în continuarea segmentului Sibiu–Boița, în apropierea nodului rutier unde traficul este descărcat în prezent în DN7.
Viaductul traversează zona bretelelor prin care autostrada aflată în circulație se conectează cu DN7, la Boița. Aici se încheie în prezent sectorul de autostradă dinspre Sibiu, iar șoferii își continuă pot călătoria spre Râmnicu Vâlcea pe Valea Oltului.
Cele 96 de grinzi prefabricate de pe sectoarele laterale ale viaductului au fost montate, iar lucrările au continuat la plăcile de suprabetonare. Cea mai dificilă parte este însă deschiderea principală, de 140 de metri, realizată prin metoda consolei echilibrate („balanced cantilever”).
Ea presupune construirea succesivă a tablierului, segment cu segment, pornind de la pilele principale. Structura înaintează în ambele direcții, asemenea brațelor unei balanțe, astfel încât încărcările să rămână echilibrate. Segmentele construite dinspre pilele învecinate sunt unite ulterior, fără să fie necesare schele sau sprijiniri provizorii pe întreaga deschidere.
Lucrări la viaductul de la Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Aceeași metodă este folosită în prezent la Viaductul Nădășelu, de aproximativ 1,2 kilometri, de pe Autostrada Transilvania. A fost utilizată și la construirea Viaductului Tălmăcel, de pe primul lot al Autostrăzii Sibiu–Pitești.
În trecut, o soluție de construire în consolă a fost folosită și la podul peste Cerna, de la Orșova, amplasat pe șoseaua Drobeta-Turnu Severin–Orșova. Construit la sfârșitul anilor ’60, podul traversează golful format la vărsarea Cernei în Dunăre.
Se lansează grinzile pe cel mai înalt viaduct
Un alt viaduct spectaculos, prin înălțimea sa, traversează valea adâncă a Boiței, în apropierea unor case de la marginea satului sibian. Structura se ridică la aproape 50 de metri, cât un bloc cu aproximativ 20 de etaje. Din cauza reliefului dificil, tablierul metalic va fi montat prin lansare incrementală.
„Această tehnologie presupune montarea unui «nas» metalic în fața tablierului și împingerea întregii structuri cu ajutorul unor cricuri hidraulice până la primul picior al podului. Ulterior, un nou segment este asamblat la sol, conectat cu primul și împins întregul angrenaj mai departe. Operațiunea se repetă până când întregul tablier ajunge pe poziția finală. Este o soluție utilizată atunci când podurile sunt foarte înalte, iar accesul cu macarale este dificil sau imposibil”, a explicat Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Horațiu Cosma a precizat pe pagina sa de Facebook că și alte structuri de pe Valea Oltului vor fi construite prin tehnologii speciale. Două poduri vor fi executate în consolă, iar la altele vor fi folosite sisteme mobile de cofrare și lansatoare care transportă grinzile deasupra pilelor, în zonele unde macaralele nu pot ajunge.
La Câineni, viaductul care va traversa DN7, calea ferată și râul Olt urmează să fie lansat direct din interiorul tunelului cu același nume.
„Toate aceste soluții inginerești spectaculoase sunt necesare, deoarece autostrada trebuie să își găsească loc într-un spațiu extrem de restrâns, între versanții munților, râul Olt, drumul național și calea ferată”, a precizat Horațiu Cosma.
Primele turneluri, străpunse
La capătul dinspre Valea Oltului, viaductul este continuat de Tunelul Boița 1, format din două galerii, lungi de 264 și 247 de metri. Prima galerie, pe sensul Sibiu–Pitești, a fost străpunsă în 20 iulie 2026, iar lucrările de excavare în cea de-a doua galerie se apropie de final. Tunelul Boița 1 este al doilea tunel străpuns pe secțiunea Boița–Cornetu, după Robești, unde excavarea ambelor galerii a fost finalizată recent.
1/8
Autostrada Sibiu Pitești în șantier la Boița Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) jpg
Secțiunea 2 Boița–Cornetu are o lungime de 31 de kilometri și trece pe Valea Oltului. Potrivit CNAIR, proiectul cuprinde 48 de poduri, pasje și viaducte care însumează 11 kilometri, dar și șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproape cinci kilometri.
Autostrada va traversa râul Olt în cinci puncte, iar în zona Lazaret va fi construit un ecoduct destinat animalelor sălbatice. Contractul, în valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA, este derulat de asocierea turcă Mapa–Cengiz.
La sfârșitul lunii iulie 2026, pe șantier erau mobilizați peste 600 de muncitori și 150 de utilaje, iar stadiul fizic al întregii secțiuni ajunsese la 13 la sută. Lucrările continuă doar pe sectoarele deja autorizate, în timp ce deschiderea tuturor fronturilor depinde de revizuirea acordului de mediu și de emiterea ultimelor autorizații de construire.
Cele mai dificile secțiuni, în șantier
Doar o treime din cei peste 120 de kilometri ai Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești au fost finalizați până în prezent, iar cele mai dificile segmente ale acesteia se află în șantier de aproximativ doi ani, între localitățile Boița, din județul Sibiu, și Curtea de Argeș.
1/9
Autostrada Sibiu Pitești în șantier la Boița Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg
Traseul autostrăzii care va traversa Carpații prin Valea Oltului a fost împărțit în cinci secțiuni, pentru care statul român și constructorii au semnat contracte de proiectare și execuție în perioada 2019 – 2022.
În ultimii ani au fost deschise traficului rutier secțiunile Sibiu – Boița, de 14 kilometri, și Curtea de Argeș – Pitești, de 30 de kilometri. Alți 10 kilometri din Autostrada Sibiu – Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, au termen de finalizare în 2026.
Pe cele mai dificile secțiuni ale autostrăzii montane, Boița – Cornetu, de 31 de kilometri, și Cornetu – Tigveni, de 38 de kilometri, lucrările sunt încă la început, iar termenele de finalizare sunt anii 2028 – 2029.
Noua autostradă de pe Valea Oltului reprezintă, alături de tronsonul Holdea – Margina, de 13,5 kilometri, din vestul României, unul dintre ultimele segmente nefinalizate ale Autostrăzii A1 Nădlac – București, cea mai lungă autostradă din România, cu aproape 600 de kilometri.
