IBM a anunțat o nouă tehnologie pentru cipuri care marchează, cel puțin la nivel de cercetare, intrarea industriei în zona sub 1 nm. Compania vorbește despre un nod de 0,7 nm, adică 7 angstrom, și despre o arhitectură nouă de tranzistori numită nanostack.
Pe scurt, IBM spune că poate integra aproape 100 de miliarde de tranzistori pe un cip de dimensiunea unei unghii. Este aproape dublu față de ceea ce anunța în 2021 pentru tehnologia sa de 2 nm, iar câștigurile estimate sunt serioase: până la 50% mai multă performanță sau până la 70% eficiență energetică mai bună.
Dar aici trebuie să punem frână puțin, pentru că titlul „cip sub 1 nm” poate fi ușor interpretat greșit. Nu vorbim despre tranzistori care au fizic 0,7 nm. De mulți ani, denumirile nodurilor de fabricație nu mai reprezintă dimensiuni reale ale componentelor de pe cip. 3 nm, 2 nm sau 0,7 nm sunt mai degrabă nume de generații tehnologice, folosite pentru a indica un anumit salt de densitate, performanță și eficiență.
Așadar, IBM nu a făcut magie și nu a construit tranzistori mai mici decât atomii. Ce a făcut, însă, este foarte interesant și anume a schimbat modul în care sunt aranjați tranzistorii.
Noua arhitectură nanostack se bazează pe ideea de a stivui vertical tranzistorii nanosheet. În loc să îi așezi doar unul lângă altul, pe același plan, începi să construiești și pe verticală. Este o direcție firească pentru industrie, pentru că miniaturizarea clasică se lovește de limite fizice, costuri uriașe și probleme tot mai mari de consum, căldură și randament.
Gândiți-vă la orașe. Când nu mai ai loc să construiești case la sol, începi să ridici blocuri. Cam asta încearcă IBM să facă la nivel microscopic.
Tehnologia este importantă mai ales pentru zona de AI și centre de date. Acolo nu mai este vorba doar despre performanță brută, ci despre consum. Modelele AI moderne au nevoie de cantități uriașe de calcul, iar energia a devenit una dintre cele mai mari probleme. Dacă poți obține mai multă performanță fără să crești proporțional consumul, ai un avantaj enorm.
Cel mai realist scenariu este ca nanostack să devină o bază pentru viitoare noduri de fabricație undeva în următorii ani, probabil spre finalul deceniului. IBM vorbește despre o posibilă adopție începând cu următorii 5 ani, dar asta depinde de parteneri, de randament, de costuri și de capacitatea industriei de a produce aceste structuri la scară mare.
