Flirtul pare un talent înnăscut pentru unii și un adevărat coșmar pentru alții. În mediul online circulă sute de sfaturi despre cum să porți o conversație fără să pari stângaci, iar unele dintre ele sunt susținute și de cercetările din psihologie. Ce funcționează cu adevărat și care sunt greșelile care îi blochează pe cei mai timizi?
Greșelile care îi împiedică pe oamenii timizi să flirteze Sursă foto: Shutterstock
Online circulă nenumărate „rețete” pentru un flirt reușit, iar multe dintre ele vin chiar din experiența directă a oamenilor. Într-o discuție virală pe Reddit, utilizatori care se consideră experimentați în dating au fost întrebați ce sfaturi le-ar da persoanelor timide. Răspunsurile cele mai apreciate au variat de la „nu flirta, doar poartă o conversație” până la „intră în discuție fără așteptări”. Idei simple, dar care se suprapun surprinzător de bine peste ceea ce spun psihologii despre anxietate, respingere și modul în care se construiește o conexiune reală între doi oameni.
Un studiu publicat în revista Communication Research confirmă, de altfel, de ce atâtea interacțiuni se termină cu neînțelegeri: oamenii recunosc destul de ușor când cineva NU flirtează cu ei, dar sunt surprinzător de slabi în a sesiza atunci când cineva chiar încearcă să îi cucerească. Potrivit cercetătorilor citați de Upworthy, bărbații au identificat corect flirtul în doar 36% dintre situații, iar femeile în și mai puține – aproximativ 18%.
În același timp, dezvoltarea aplicațiilor de dating și comunicarea tot mai frecventă prin mesaje au redus ocaziile de a exersa conversațiile spontane față în față. Mai exact, mesajele scrise oferă avantajul timpului de gândire – poți formula un răspuns cu grijă sau chiar apela la ajutorul inteligenței artificiale. Într-o discuție față în față, însă, acest lux dispare: spontaneitatea nu poate fi simulată, iar pentru persoanele timide asta transformă interacțiunea directă într-o provocare mult mai mare.
„Oamenii timizi își doresc relații la fel de mult ca oricine altcineva. Diferența este că, pentru ei, încercarea de apropiere vine la pachet cu mult mai multă anxietate. De cele mai multe ori, frica vine din ceea ce credem că spune un eventual refuz despre noi. Mulți oameni nu aud doar un simplu «nu». În mintea lor, acel «nu» se transformă în: «nu sunt suficient de interesant», «nu sunt atractiv», «nu sunt destul de bun»,” explică pentru „Adevărul” Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian.
Specialista spune că reacția este influențată adesea de experiențe emoționale mai vechi.
„Din punct de vedere psihologic, respingerea activează uneori aceleași răni emoționale pe care le-am trăit în alte relații importante. Dacă ai crescut simțindu-te criticat, comparat sau insuficient, este posibil ca un refuz din partea unei persoane pe care abia ai cunoscut-o să doară mult mai mult decât ar părea firesc. În cabinet observ frecvent că oamenii nu se tem atât de mult de respingere, cât de semnificația pe care i-o dau”, continuă aceasta.
Ea subliniază că una dintre cele mai importante lecții în ceea ce privește dating-ul este acceptarea faptului că incompatibilitatea nu spune nimic despre valoarea personală.
„A învăța să tolerezi respingerea este una dintre cele mai importante abilități emoționale, nu doar în dating, ci în viață. Un refuz spune, de cele mai multe ori, că nu există compatibilitate între două persoane, nu că una dintre ele valorează mai puțin”, atrage atenția psihoterapeutul.
Când frica produce exact rezultatul de care te temi
Conform spuselor sale,tocmai frica de respingere îi poate face pe oameni să se comporte într-un mod care le crește șansele de a fi respinși. „Când suntem foarte anxioși, tindem să evităm contactul vizual, să răspundem foarte scurt, să zâmbim mai puțin, să vorbim foarte încet sau să părem retrași. Persoana din fața noastră poate interpreta toate aceste semnale ca lipsă de interes, când, în realitate, ele sunt expresia emoțiilor. Se creează astfel un cerc vicios: ne temem de respingere, anxietatea ne face să părem distanți, iar această distanță poate reduce șansele de a construi o conexiune”, crede Gabriela Răileanu.
Același lucru îl observă și mulți dintre cei care, pe Reddit, spun că au succes în dating. Unii dintre comentatorii la postarea privind datingul susțin că, în momentul în care renunți la ideea că trebuie să cucerești pe cineva și tratezi discuția ca pe o conversație normală, presiunea scade considerabil. Ei recomandă să pui întrebări, să asculți cu atenție și să fii curios în legătură cu persoana din fața ta, nu preocupat de propria performanță.
„Această schimbare de perspectivă funcționează pentru că mută atenția din interior în exterior. Atunci când încercăm cu orice preț să impresionăm, mintea noastră este ocupată cu întrebări precum: «oare par suficient de interesant?», «am spus ceva greșit?», «ce crede despre mine?». Acest dialog interior consumă foarte multe resurse și ne împiedică să fim prezenți în conversație”, explică Gabriela Răileanu.
În schimb, adaugă ea, curiozitatea autentică schimbă complet dinamica. „În loc să încerci să demonstrezi că ești o alegere bună, începi să descoperi dacă persoana din fața ta este potrivită pentru tine. Este o diferență subtilă, dar foarte importantă. Flirtul nu este un examen pe care trebuie să îl promovezi. Este o conversație între doi oameni care încearcă să afle dacă există compatibilitate. Paradoxal, oamenii tind să îi placă mai mult pe cei care îi fac să se simtă ascultați și înțeleși decât pe cei care încearcă permanent să impresioneze”, consideră specialista.
De ce mint oamenii în relații? Trei tipuri de mincinoși și ce ascunde, de fapt, o minciună
De ce ne sabotează așteptările prea mari
Un alt sfat menționat frecvent în comunitățile dedicate datingului spune că nu ar trebui să tratezi fiecare conversație ca pe începutul unei relații. Mulți utilizatori susțin că au început să se simtă mai relaxați în momentul în care și-au propus doar să cunoască oameni noi, fără să transforme fiecare întâlnire într-un test de compatibilitate.
„Cred că una dintre cele mai mari greșeli pe care le facem astăzi este să punem foarte multă presiune pe prima interacțiune. Această presiune schimbă complet felul în care ne comportăm. În loc să fim spontani, devenim preocupați să nu greșim. În loc să fim curioși, devenim preocupați să fim plăcuți. În loc să construim o conexiune, încercăm să controlăm rezultatul”, opinează Gabriela Răileanu.
Ea consideră că o abordare mult mai sănătoasă este cea în care reducem miza primei întâlniri: „Nu fiecare interacțiune trebuie să ducă la o relație. Uneori poate duce doar la o conversație plăcută. Și este suficient. Paradoxal, atunci când reducem miza, crește autenticitatea.”
„Intră în orice interacțiune fără așteptări, fără obiective și fără să încerci să obții ceva. Oamenii simt foarte repede disperarea sau faptul că vorbești cu ei doar pentru că urmărești un scop”, recomandă un utilizator pe Reddit.
Criticul interior vorbește mai tare decât interlocutorul
După o întâlnire, mulți oameni analizează obsesiv fiecare replică și fiecare gest. În realitate, spune Gabriela Răileanu, tindem să fim mult mai severi cu noi înșine decât sunt ceilalți.
„Mai observ ceva. Mulți oameni pleacă de la o întâlnire convinși că nu au fost suficient de interesanți sau că au spus ceva nepotrivit. În realitate, tindem să ne evaluăm mult mai critic decât o fac ceilalți. De cele mai multe ori, persoana din fața noastră a perceput conversația mult mai pozitiv decât credem noi”, mărturisește ea.
Această autocritică permanentă este prezentă chiar în timpul conversației și consumă o mare parte din atenția persoanei timide.
„Dar este important să înțelegem că ele nu apar pentru că persoana nu este interesată, ci pentru că este anxioasă și eu nici nu le-aș numi neapărat greșeli. De exemplu, evitarea contactului vizual. Răspunsurile foarte scurte. Graba de a încheia conversația. Scuzele excesive. Sau tendința de a se autocritica în timp ce vorbește. Mulți oameni nu poartă doar o conversație cu persoana din fața lor. În același timp poartă și o conversație critică cu ei înșiși: «Oare am spus ceva nepotrivit?», «Acum sigur m-am făcut de râs», «Nu ar fi trebuit să spun asta». Este foarte greu să fii prezent într-o conversație atunci când o parte din atenția ta este ocupată să te evaluezi permanent”, mai spune psihoterapeutul.
Comunicăm mai mult online, dar exersăm mai puțin în viața reală
„Abilitățile sociale funcționează asemenea unui mușchi. Cu cât le folosim mai puțin, cu atât ne simțim mai nesiguri. Observ tot mai des în cabinet că oamenii petrec foarte mult timp citind despre cum să flirteze și foarte puțin timp exersând conversații reale. Nicio tehnică și niciun algoritm nu pot înlocui experiența. Încrederea în sine nu apare după ce citești despre comunicare, ci după suficiente interacțiuni în care descoperi că poți face față emoțiilor, chiar și atunci când conversația nu merge perfect”, adaugă ea.
Aceeași idee apare și în numeroase recomandări de pe Reddit. Unii utilizatori spun că și-au învins timiditatea vorbind cu oameni în contexte obișnuite – casieri, ospătari sau vânzători -, nu pentru a flirta, ci pentru a exersa -conversațiile. Alții recomandă contactul vizual, zâmbetul și un compliment sincer legat de un accesoriu vestimentar sau de un detaliu observat la interlocutor, subliniind că scopul nu este impresionarea, ci inițierea unei conversații relaxate.
„Există persoane mai extrovertite și persoane mai introvertite, însă introversiunea nu este același lucru cu timiditatea. O persoană introvertită poate avea abilități sociale foarte bune, dar are nevoie de mai mult timp pentru a-și reîncărca bateriile după interacțiuni. În schimb, timiditatea este legată mai degrabă de teama de evaluare și de respingere. (…) Flirtul este, în mare măsură, o abilitate socială care se dezvoltă prin experiență. La fel cum învățăm să vorbim în public sau să gestionăm un conflict, putem învăța și să inițiem conversații, să tolerăm emoțiile inconfortabile și să ne simțim mai relaxați în prezența oamenilor noi. Oamenii care au succes în dating nu sunt cei care nu sunt respinși niciodată. Sunt cei care au învățat că respingerea face parte din proces și nu o transformă într-o concluzie despre propria lor valoare”, este de părere Gabriela Răileanu.
Ea crede că cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii este de a privi flirtul ca pe un test al valorii lor sau ca pe un examen pe care trebuie să îl promoveze. „În realitate, oamenii își amintesc mult mai rar ce ai spus și mult mai des cum s-au simțit în prezența ta. Autenticitatea, interesul sincer și capacitatea de a asculta valorează, de cele mai multe ori, mai mult decât orice tehnică de flirt. Trăim într-o perioadă în care există foarte multe sfaturi despre cum ar trebui să flirtăm, ce să spunem, cât să răspundem și ce impresie să lăsăm. Paradoxal, cu cât încercăm mai mult să urmăm reguli și strategii, cu atât riscăm să fim mai puțin autentici. O relație nu începe pentru că am spus replica perfectă, ci pentru că două persoane s-au simțit în largul lor una cu cealaltă,” conchide specialista.
